Germania a renunțat la opoziția sa de lungă durată față de energia nucleară, în primul semn concret de apropiere de Franța al noului guvern de la Berlin condus de cancelarul conservator Friedrich Merz. În problema energiei nucleare, România s-a aflat în tabăra condusă de Franța. Țara noastră a dorit ca energia nucleară este tratată la fel ca energia regenerabilă, informează Mediafax.
Berlinul a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la fel ca energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, citați de FT
Măsura rezolvă o dispută majoră între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în chestiunea energiei nucleare”, a declarat un înalt diplomat francez implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile față de energia nucleară, care încă mai persistă ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”.
„Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german.
Revenirea vine în contextul în care Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești.
„Acum suntem de fapt în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a declarat oficialul german.
„Este o apropiere binevenită care va ușura subiectul energiei în UE”, a declarat Guntram Wolff, senior fellow la think-tank-ul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”, a adăugat acesta.
România în tabăra franceză
În problema energiei nucleare, România s-a aflat în tabăra condusă de Franța. Țara noastră a dorit ca energia nucleară este tratată la fel ca energia regenerabilă.
Un procent semnificativ din energia noastră vine din Reactoarele de la Cernavodă, iar țara noastră are în vedere extinderea producției din acestă sursă.
România este una dintre cele 12 state ale UE care au semnat, în primăvara anului 2024, o declarație pro-nucleară. Sunt țări care încearcă să atragă investiții de multe miliarde de euro, pentru construirea unor noi centrale nucleare, unele fiind chiar proiecte inovative.
Creșterea producției de energie nucleară este unul dintre principalele obiective ale României cuprinse în planul de energie și climă (Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice – PNIESC). Pentru următorii ani sunt plănuite investiții în centrale nucleare de circa 12 miliarde de euro, chiar dacă acestea sunt considerate, potrivit PNIESC, cea mai scumpă tehnologie.
Unitatea 1 de la Cernavodă trebuie să intre într-un proces de retehnologizare în următorii doi ani, pentru a-i fi prelungită durata de viață.
Un alt proiect este construirea unor mini-reactoare, cu o capacitate totală de 462 MW. Este un proiect inovator pe care dezvoltatorul american NuScale intenționează să îl implementeze, împreună cu statul român, prin compania Nuclearelectrica, la Doicești (județul Dâmbovița).