Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, spune că îl va invita pe Pavel Durov, fondatorul Telegram, la Chișinău, după alegerile parlamentare din toamna anului 2025, „pentru a depune mărturii despre fraudarea alegerilor de către unele țări occidentale în favoarea partidului PAS și a Maiei Sandu”, conform ziaruldegarda.md.
De cealaltă parte, Președinția amintește rolul Telegram în schema de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului 2024.
Dodon preia „acțiunile de marketing” ale lui Simion?
Pe 20 mai, George Simion, liderul partidului extremist AUR, a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale din România, respectiv alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte. Totodată, Simion a cerut audierea fondatorului Telegram, Pavel Durov, înainte ca scrutinul să fie validat.
Într-o postare pe X, Simion a scris că vrea anularea alegerilor „din aceleași motive pentru care au fost anulate alegerile din decembrie: INTERFERENȚE EXTERNE de către actori statali și non-statali”. Acesta a acuzat: „De data aceasta dovedite cu probe! Nici Franța, nici Moldova, nici nimeni altcineva nu are dreptul să intervină în alegerile altui stat”.
Într-un răspuns, tot pe rețelele de socializare, Durov s-a declarat gata să vină în România, să depună mărturie: „Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească”.
Pe 21 mai, fostul șef de stat Igor Dodon a scris că este „convins că Pavel Durov cunoaște detalii importante despre implicarea instituțiilor străine în alegerile din R. Moldova, inclusiv în campaniile prezidențiale din anii 2020 și 2024”.
„El (Pavel Durov, n.r.) însuși a recunoscut că serviciile speciale franceze au avut un interes aparte pentru procesele politice și electorale din R. Moldova. În legătură cu aceste declarații, îl vom invita, după alegerile parlamentare din toamna acestui an, la Chișinău, pentru a depune mărturii despre fraudarea alegerilor de către unele țări occidentale în favoarea partidului PAS și a Maiei Sandu.
Urmare a mărturiilor sale și a altor probe, care la sigur vor ieși la iveală după schimbarea guvernării, vom cere anularea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024, despre care se știe că au fost însoțite de mari fraude, în special cu voturile din diaspora, de unde au venit procentele salvatoare pentru Maia Sandu.
Maia Sandu a fost aleasă președinte nu în Moldova, ci în ambasadele din Occident, unde a lucrat propaganda sorosistă și s-au făcut grave manipulări și abuzuri la numărarea voturilor”, a acuzat Igor Dodon.
Reacția Președinției
Purtătorul de cuvânt al președintei, Igor Zaharov, a reiterat că Maia Sandu a fost aleasă prin vot liber și democrat. Totodată, acesta a remarcat rolul Telegram pentru rețeaua lui Ilan Șor de cumpărare de voturi în timpul scrutinelor din toamna anului 2024.
„Președinții legitimi sunt aleși de cetățeni, prin vot liber și democratic, nu de rețele anonime coordonate din afara țării. Maia Sandu a fost aleasă de două ori de oameni care își doresc o Moldovă dreaptă. În schimb, în toamnă, Federația Rusă și cei care îi fac jocul în interiorul țării au orchestrat cea mai amplă schemă de cumpărare a voturilor, folosind bani murdari și campanii toxice desfășurate inclusiv prin Telegram. Asta este adevărata amenințare la adresa democrației – nu votul oamenilor”, a concluzionat Igor Zaharov.
Pavel Durov este cercetat penal în Franța din 2024, când a fost și reținut de autoritățile franceze. Acesta ar fi făcut, în ultimele luni, „gesturi de bunăvoință față de autoritățile franceze”, însă acum, spun oficialii francezi pentru Politico, a trecut brusc la ofensivă, acuzând serviciile secrete că se amestecă în alegerile din România. Acuzația a fost preluată de Rusia, și apoi de George Simion, liderul AUR, care a contestat alegerile și de Igor Dodon.
Durov a apelat la rețelele sociale pentru a acuza guvernul Franței, și apoi în mod explicit pe Nicolas Lerner, șeful Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE), că l-au presat să „reducă la tăcere vocile conservatoare” de pe platforma sa din România înainte de alegerile din țară, adăugând că a refuzat solicitarea. Cei vizați au respins categoric acuzațiile.
Potrivit unui oficial guvernamental intervievat de Politico, acuzația lui Durov ar putea fi legată de nemulțumirea crescândă a lui Durov cu privire la procedurile judiciare derulate împotriva sa în Franța.
Acuzat că a permis activități ilegale pe platforma sa de mesagerie, el este supus unei supravegheri judiciare stricte și nu poate părăsi țara fără acordul instanțelor.
Pe 12 mai, lui Durov i s-a refuzat permisiunea de a călători în Statele Unite, unde fondatorul Telegram intenționa să „negocieze cu fonduri de investiții pentru compania sa”, a declarat pentru Politico parchetul din Paris.