DIVERSE: Insecta care usucă arborii s-a extins din Parcul natural Apuseni până în sudul țării

Insecta care usucă arborii s-a extins din Parcul natural Apuseni până în sudul țării

Anul trecut s-a constatat că peste 40.000 de hectare de pădure din Parcul Natural Apuseni erau afectate de o insectă care parazitează copacii până îi usucă. Activiștii de mediu luptă contra naturii

În aria protejată nu s-a luat niciun fel de măsură de eradicare a insectei, explicația custodelui parcului fiind că astfel „protejează natura”. Insecta s-a extins și în mai puțin de un an a afectat toate pădurile, până în sudul Munteniei și al Olteniei. Nici în afara ariilor protejate nu s-a luat nicio măsură, pe motiv că nu se cunoaște foarte bine insecta, dar de anul trecut a fost început un studiu care se va termina în 2026. până atunci am putea avea pădurile uscate în toată țara.

Fenomenul uscării copacilor a alertat silvicultorii și proprietarii pădurilor din aproape jumătate de țară, după ce s-a observat că arborii se usucă. Este un fenomen destul de greu de observat, pentru că se produce în pâlcuri, dar se estimează că deja avem o suprafață totală afectată de peste 100.000 de hectare, care se extinde exponențial. Primele 40.000 de hectare uscate au fost anul trecut, în Parcul Natural Apuseni.

În sudul țării se usucă mai ales stejarii care au între 60 și 80 de ani. Vinovată ar fi o insectă din specia Agrilus, care se instalează între scoarță și lemn și le mănâncă seva, iar bolile arborilor slăbiți și seceta ajută la extinderea fenomenului.

Romsilva și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură au demarat anul trecut un studiu privind uscarea anormală a pădurilor de foioase. Cercetările vor fi finalizate abia în 2026. „Nu avem ce măsuri să luăm. În alte cazuri acționăm cu combaterea biochimică, dar acest dăunător nu a apărut până acum și nu se știe cum poate fi combătut. Apare în anumite perioade de secetă, când arborii dau semne de slăbiciune. Insecta nici nu este vizibilă, nu stă pe scoarța arborelui, ci intră în interior, deci degeaba dai cu soluție. Se poate face doar extragerea arborilor uscați. În Parcul Natural Apuseni este altă situație, pentru că acolo ia hotărâri Consiliul Științific. E altă formă de organizare. Din păcate, focarul se extinde și arborii trebuie să fie extrași. La rășinoase ne putem trezi cu jumătate de munte uscat, dintr-odată”, a explicat, pentru Jurnalul, Petre Marin, directorul Direcției Silvice Dâmbovița.

Dacă nu se vor lua măsuri urgent, riscăm să pierdem toată suprafața de pădure a României, prin uscarea arborilor, care este iminentă, dar ONG-urile de mediu se opun în continuare extragerii arborilor afectați, ceea ce duce la extinderea suprafețelor care se usucă.

Lipsa măsurilor a dus la extinderea dezastrului

În Parcul Natural Apuseni a fost refuzată soluția extragerii acestor arbori și dezastrul ecologic s-a extins. Parcul înglobează mai multe comune din trei județe, iar locuitorilor le sunt interzise activități de bază, cum ar fi racordarea la rețeaua de apă a localității, ca să nu afecteze mediul, însă pădurea e mâncată deja pe jumătate de acest gândac.

Citește pe Antena3.ro

O fată de 17 ani a sunat la poliție să anunțe că și-a găsit părinții morți în casă. După câteva luni cazul a luat o turnură șocantă

Fiind arie protejată, nu s-a putut folosi un insecticid care să omoare gândacul, nici nu s-au înlăturat copacii afectați, ci s-a preferat să fie lăsată pădurea să moară natural. Anul trecut s-a făcut o licitație pentru defrișarea zonelor afectate de uscăciune, în urma atacului gândacului, dar firma care a câștigat licitația s-a apucat să taie pădurea sănătoasă, până când s-a înregistrat prima plângere din partea pădurarilor. Era deja prea târziu, pentru că în timp ce copacii sănătoși erau furați, cei bolnavi îi afectau și pe ceilalți.

În vara anului trecut se estima că jumătate din pădurea ariei protejate era deja uscată. Parcul Natural Apuseni se întinde pe o suprafață de 75.784 de hectare, incluzând și zone locuite, deși administrațiile locale și cetățenii nu au fost întrebați dacă vor să intre în aria naturală protejată. După ce oamenii au aflat că nu-și mai pot construi nici măcar un coteț în propria curte sau nu se mai pot racorda la utilități fără aprobare de la administrația Parcului, au început revoltele.

Specialiștii în silvicultură spun însă că cea mai bună măsură ar fi plantarea unor arbori rezistenți la secetă, dar mai durează cel puțin 30 de ani până s-ar putea reface pădurile, iar noile specii nu se știe cum s-ar putea adapta la condițiile climatice și la solurile din zonele afectate ale României.

În timp ce măsurile draconice afectează viața locuitorilor acestor comune care, practic, au devenit rezervații cu oameni prizonieri în ele, aceiași protectori ai mediului au lăsat gândacul să mănânce jumătate din pădure, fără să intervină cu o soluție ce ar fi putut salva realmente aria protejată de la dezastru.

Se cunoștea situația din anul 2017

Din 2017, insecta cunoscută drept „gândacul de scoarță” sau „Ipide” a-nceput să mănânce pădurea, dar nu a putut fi oprită, pentru că intervenția brutală cu un insecticid ar fi afectat natura. Administraţia Parcului Natural Apuseni a sesizat prezența gândacului în 2017, a analizat situația de la început și a convocat Consiliul Științific al Parcului, pentru a găsi soluții. Evident, insecticidul nu era o soluție. Dar nici extragerea arborilor afectați. Astfel, insecta s-a extins.

Abia anul trecut, după ce s-a estimat că suprafața afectată a depășit 40.000 de hectare, Consiliul Științific a decis să se ia măsuri de urgență, chiar dacă este o zonă nonintervenție, pentru a stopa pe viitor ca acest fenomen să se extindă. În prima etapă, ocoalele silvice care administrează fondul forestier din zonă au cerut derogare, conform legii, pentru exploatare, astfel încât să se prevină atacul ipidelor. Dar după ce insecta a ajuns și în zonele din sudul țării, se pune problema extragerii arborilor ca fiind intenție de a depăși cotele de exploatare a masei lemnoase admise conform legii și reîncepe lupta cu activiștii de mediu.

Insecta care usucă arborii s-a extins din Parcul natural Apuseni până în sudul țării ››› Vezi galeria foto ‹‹‹