DIVERSE: Negocieri la „rupere” între Nicușor Dan și PSD pentru șefia serviciilor secrete și a marilor parchete

Negocieri la „rupere” între Nicușor Dan și PSD pentru șefia serviciilor secrete și a marilor parchete

Nicușor Dan pregătește terenul pentru marele troc: șefii parchetelor contra capii Serviciilor. Dacian Cioloș, avansat de „surse” spre SRI sau SIE, a semnat pentru întoarcerea la practicile Securității

Ieșirea la rampă a președintelui României, Nicușor Dan, din urmă cu două zile, a dat startul unor negocieri „la rupere” pentru șefia unuia sau chiar a ambelor servicii de informații (SRI și SIE), dar și pentru șefia marilor parchete. Pe surse, a apărut informația conform căreia Nicușor Dan ar avea în vedere să-l nominalizeze pe Dacian Cioloș la conducerea SRI. În același timp, președintele s-a arătat nemulțumit de activitatea procurorului general al României, Alex Mihai Florența, și a procurorului șef al DNA, Marius Voineag. Mandatele acestora expiră în martie 2026. PSD a afirmat, pe mai multe voci, inclusiv prin cea a liderului Sorin Grindeanu, că nominalizarea lui Dacian Cioloș nu va beneficia de sprijinul parlamentar al social-democraților. În aceste condiții, există două scenarii. Fie Nicușor Dan negociază, la schimb cu șefia SRI și SIE, conducerile marilor parchete, fie, dimpotrivă, este dispus să „cedeze” șefia marilor parchete, în schimbul ungerii lui Cioloș la conducerea unui serviciu de informații. Mai mult, Nicușor Dan vorbește și despre un nou șef la SIE, cu toate că, la acest serviciu, există un director civil aflat în exercițiu. Dacian Cioloș este fostul premier tehnocrat care, în martie 2016, a dat celebra OUG 6/2016, prin care SRI a fost reintrodus în anchetele procurorilor, putând desfășura activități de cercetare penală. Totodată, Cioloș este nepotul fostului șef al „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, Virgil Ardelean.

Detaliile oferite, oficial, de către președintele Nicușor Dan, în cadrul conferinței de presă susținută la Palatul Cotroceni, dar și informațiile oferite „pe surse”, la scurt timp după încheierea acestei conferințe, referitoare la procesele declanșate pentru nominalizarea unor noi șefi ai serviciilor de informații, pe de o parte, și a unor noi procurori-șefi ai marilor parchete, pe de altă parte, par să fie elementele unei negocieri „la rupere” între șeful statului și partidele din Coaliție, în special cu PSD.

În cadrul conferinței de presă citate, Nicușor Dan a precizat că, „pentru Serviciul Român de Informații, într-un timp relativ scurt, o să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că eu fac propunerea, iar Parlamentul trebuie să o voteze”. Întrebat dacă, în legătură cu numirea noului director civil al SRI, va ține cont de propunerile făcute de partidele din Coaliție și dacă nominalizarea va fi un om politic, Nicușor Dan a precizat că „propunerea o face președintele și, bineînțeles că, fiind și momentul acesta delicat, nu-mi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care, eventual, Parlamentul să-i respingă. O să mă consult și cu partidele, dar numirea o face, în mod constituțional, președintele”.

De asemenea, întrebat despre faptul că, în repetate rânduri, Nicușor Dan și-a exprimat dorința de a instala la conducerea SRI o persoană din societatea civilă, cu multă experiență profesională, dacă are în minte un nume și cum va proceda dacă partidele vor insista ca la șefia SRI să fie numit un reprezentant propus de acestea, președintele a răspuns că „discuția asta am avut-o și cu partidele, înainte de formarea Guvernului. Propunerea va veni de la mine. Evident că îi voi consulta, dar propunerea va veni de la mine. Am niște persoane în cap (…), însă sunt în proces de analiză”.

Interesant este că Nicușor Dan a dat același răspuns și în privința unui nou șef civil al Serviciului de Informații Externe, chiar dacă, în acest moment, SIE are un director civil în funcție.

Cu ochii pe conducerea Parchetului General și a DNA

În context, este relevantă și o altă temă atinsă de către președintele Nicușor Dan. În respectiva conferință de presă, șeful statului a fost întrebat dacă este mulțumit de activitatea Direcției Naționale Anticorupție sub conducerea procurorului-șef Marius Voineag, de activitatea procurorului general al României, Alex Mihai Florența, și dacă este de părere că cei doi ar trebui să fie schimbați din funcții și dacă ar trebui resetată lupta anticorupție, pe de o parte, și cum se va implica în mod concret în această chestiune.

Citește pe Antena3.ro

Scandal sexual la nivel înalt la Moscova. Maria a zburat cu un avion militar pentru o escapadă de weekend cu „omul ei de la Kremlin”

Răspunsul președintelui a fost direct: „Nu sunt mulțumit! Nici de DNA, nici de Parchetul General. (…) Acum, fiecare dintre ei mai are un mandate de șase – șapte luni, ceva de genul ăsta. Nu cred că este util să forțăm, însă, pentru momentul în care o să fie discuția despre noii șefi ai parchetelor, analiza va fi foarte serioasă (…). Imediat după ce Guvernul s-a format, am început discuții despre zona de justiție cu oameni din justiție. Dar ele vor continua”.

În continuare, președintele a fost întrebat dacă, la momentul numirii, vor exista interese sau presiuni din partea partidelor aflate la guvernare, va negocia cu partidele politice numirile în aceste funcții, Nicușor Dan a precizat: „Obligatoriu, sigur, da!”.

Varianta „tehnocratului” Cioloș, respinsă categoric de PSD

Ei bine, imediat după aceste dialoguri, în presă, pe surse, a apărut informația potrivit căreia fostul ministru tehnocrat și ex-consilierul onorific al fostului președinte interimar al României, Ilie Bolojan, respectiv Dacian Cioloș, ar urma să fie propus de către președintele Nicușor Dan pentru șefia unuia dintre cele două servicii de informații – SRI sau SIE.

Din punct de vedere procedural, situația este una clară. În cazul directorilor civili ai serviciilor de informații, președintele României propune, însă Parlamentul României numește prin votul Plenului. În cazul șefilor marilor parchete, ministrul Justiției face propunerile, Consiliul Superior al Magistraturii avizează consultativ aceste propuneri, însă președintele României numește sau nu, prin decret prezidențial.

În aceste condiții, pare să se deruleze, în acest moment, un troc pe care Nicușor Dan încearcă să îl facă, în special cu cei de la Partidul Social Democrat.

O primă variantă a scenariului urmărit de președinte este ca Nicușor Dan să îl propună, pe surse, pe Dacian Cioloș, știind că PSD nu va accepta și că nu va vota niciodată o astfel de persoană la șefia unui serviciu de informații. De altfel, luni seară, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a respins, în cadrul unei emisiuni televizate, ipoteza ca Dacian Cioloș să fie numit la conducerea SRI sau la conducerea SIE. „Cred că este doar o speculație. Nu cred că este valabilă informația. Dacă îmi place sau nu o asemenea idee, cred că se vede pe fața mea, nu-i așa? E dreptul președintelui Nicușor Dan să propună, dar Parlamentul votează”, a adăugat Grindeanu, lăsând de înțeles că parlamentarii PSD nu vor da niciodată un vot favorabil pentru o asemenea nominalizare.

Astfel, negocierea purtată ar fi aceea ca Nicușor Dan să renunțe, eventual, la această nominalizare, având, însă, foarte posibil, pretenția ca ministrul PSD al Justiției să facă propuneri pentru șefia DNA, DIICOT și Parchetul General pe placul președintelui României.

Parchetele, la schimb cu serviciile

Un al doilea scenariu de negociere merge pe ideea conform căreia există și posibilitatea ca Nicușor Dan chiar să dorească sau, mai mult, să nu poată să nu-l propună pe Dacian Cioloș la șefia unui serviciu de informații, din motive de „politică strategică”. Iar, pentru asta, are nevoie de votul Parlamentului.

Propunerea pentru numirea unui nou șef al SRI sau a unui nou șef al SIE, făcută de către președintele României, este supusă la vot în Plenul reunit al Senatului și al Camerei Deputaților, iar, pentru a fi aprobată, este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul total al senatorilor și deputaților. În cazul de față, este nevoie de un minim de 233 de voturi.

Așa cum PSD deja lasă de înțeles, cele 131 de voturi ale parlamentarilor social-democrați (93 de deputați și 38 de senatori) nu există pentru Dacian Cioloș. Restul partidelor din Coaliție (PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților) numără 180 de parlamentari. Așadar, „gaura” este, astfel, de 53 de voturi. 

În acest scenariu, există posibilitatea ca, la schimb cu funcția de director de serviciu secret pentru Dacian Cioloș, președintele Nicușor Dan să „renunțe” la a face el nominalizarea pentru șefia Parchetului General, a DNA și a DIICOT.

Procurorul general al României, Alex Mihai Florența, a fost propus, în anul 2023, la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul Justiției de la acel moment, actualul vicepreședinte al PNL, Cătălin Predoiu. Mandatul lui Florența se încheie pe 30 martie 2026.

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a fost, de asemenea, propus de Cătălin Predoiu, tot în februarie 2023, mandatul acestuia urmând, la fel, să se încheie pe 30 martie 2026. Mai mult, tot Cătălin Predoiu a propus-o la șefia DIICOT și pe procuroarea Alina Albu, mandatul acesteia la conducerea parchetului antimafia urmând a se încheia la data de 13 aprilie 2026. Practic, nemulțumirile lui Nicușor Dan vizează procurorii-șefi nominalizați de către actualul vicepremier și ministrul de Interne liberal, Cătălin Predoiu.

Echilibrul putere-opoziție nu mai există. Se forțează plecarea lui Gabriel Vlase de la SIE

Revenind la situația șefiei serviciilor, discuțiile pe care președintele României le are în această perioadă pe marginea acestui subiect creează o problemă care iese, cumva, din cutumele politicii. După cum se știe, începând cu data de 3 iulie 2023, Serviciul Român de Informații nu mai are un director civil. Acum mai bine de trei ani, Eduard Hellvig a demisionat din funcție, iar, de atunci și până în prezent, nici fostul președinte al României, Klaus Iohannis, nici ex-președintele interimar al României, Ilie Bolojan, nici noul președinte ales al României, Nicușor Dan, nu au făcut o nouă nominalizare.

Cutuma, care nu a fost încălcată până acum, este aceea că, pentru a asigura echilibrul, la unul dintre cele două servicii de informații este nominalizat un director civil propus din rândul partidelor aflate la putere, iar la celălalt serviciu un director civil propus din partea partidelor parlamentare de opoziție.

Eduard Hellvig, ultimul director civil al SRI, a fost secretarul general al Partidului Național Liberal și a fost nominalizat de către Klaus Iohannis la șefia Serviciului Român de Informații, el fiind numit în funcție în luna februarie a anului 2015. La acel moment, PNL se afla în opoziție, lar la guvernare era PSD, cu premier Victor Ponta.

În schimb, la șefia SIE, nominalizarea a fost făcută în perioada fostului parlamentar PSD Gabriel Vlase, care a fost numit în funcție la data de 4 iulie 2018. La acel moment, PSD se afla la guvernare, în timp ce PNL se afla în opoziție, iar echilibrul a fost, astfel, asigurat.

Dacă, acum, se ia în discuție de către președintele Nicușor Dan și de către partidele aflate la guvernare chestiunea numirii directorilor civili la ambele servicii înseamnă că opoziția este scoasă complet din joc.

Mai mult, în acest moment, doar SRI este fără șef civil, nu și SIE. Iar o eventuală forțare a demisiei lui Gabriel Vlase ar reprezenta aproape o excepție, întrucât acest lucru s-a mai întâmplat doar în perioada 2005 – 2006, pe vremea lui Traian Băsescu. Cu mențiunea că, la acel moment, la guvernare, se aflau partidele pro-Băsescu, iar cei înlocuiți fuseseră nominalizați de către opoziția de la acel moment, care pierduse puterea.

Șeful guvernului care a reintrodus SRI în anchetele penale ale procurorilor

Zvonul că Nicușor Dan l-ar avea în vedere pe Dacian Cioloș pentru șefia SRI sau pentru șefia SIE, cel mai probabil este vizată conducerea Serviciului Român de Informații, iar dacă această propunere ar trece, totuși, de votul Parlamentului, ar însemna că la conducerea serviciului secret intern am avea un fost premier care a băgat, în 2016, acest serviciu secret în anchetele penale ale procurorilor.

Reamintim, dacă mai este nevoie, că Guvernul Cioloș este cunoscut că a adoptat, noaptea, în 11 martie 2016, celebra Ordonanță de Urgență 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în procesul penal. Această ordonanță a fost contrasemnată de către ministrul Justiției de la acel moment, Raluca Prună, de către ministrul Finanțelor Publice de la acel moment, Anca Dragu, de către ministrul de Interne de la acel moment, Petre Tobă, și de către ministrul Muncii de la acel moment, Claudia Costea.

Articolul 13 din această ordonanță prevedea că „organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau a arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest”, dar „prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate de organele de urmărire penală speciale, conform articolului 55 alineatele 5 și 6 din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform articolului 65, alineat 2, din Codul de procedură penală”.

La articolul 55, alineat 5 Cod procedură penală, se prevede că „atribuțiile organelor de cercetare penală sunt îndeplinite de ofițeri anume desemnați în condițiile legii care au primit avizul conform al procurorului general al PÎCCJ”, în timp ce la alineatul 6 se prevede că „aceste organe de cercetare penală speciale își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și supravegherea procurorului”. De asemenea, articolul 57 alineat 2 prevede că „organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii de infracțiuni de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal”.

Unchiul, afacerist de succes

Dacian Cioloș, al cărui nume se află în capul lui Nicușor Dan (exprimarea aparține chiar președintelui) pentru a fi, eventual, propus la șefia SRI, are, totodaă, calitatea de apropiat al președintelui francez Emmanuel Macron și de fost reprezentant de vază al grupului Renew Europe din Parlamentul European, grup progresist considerat a fi în siajul lui Macron. Au fost vehiculate informații conform cărora Dacian Cioloș ar fi deținut și cetățenia franceză. De altfel, Cioloș este căsătorit cu Valerie Cioloș - Villemin, cetățean francez.

În altă ordine de idei, Dacian Cioloș este nepotul lui Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, fostul șef al celebrei „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne. Virgil Ardelean este, în prezent, om de afaceri, deținând, alături de fiul său, Alin, companiile SC Arvifox Vision Security SRL (firmă care se ocupă cu activități de investigații) și SC Arvifox Estate Solutions SRL (care se ocupă cu dezvoltarea și promovarea imobiliară).

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, compania Arvifox Vision Security SRL a avut, din 2019, până în 2024, o cifră de afaceri totală de 41.349.268 de lei și un profit net total de 23.386.649 de lei. De asaemenea, compania Arvifox Estate Solutions SRL a avut, în 2023 și 2024, o cifră de afaceri totală de 12.448.295 de lei și un profit net total de 7.933.489 de lei.

Astfel, se poate constata un adevărat miracol economic. Cele două firme ale „Vulpii” a avut, în total, o cifră de afaceri de 53.797.563 de lei, în timp ce profitul net realizat a fost de 31.320.138 de lei, reprezentând 58,22% din cifra de afaceri.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: Negocieri la „rupere” între Nicușor Dan și PSD pentru șefia serviciilor secrete și a marilor parchete