„Jocurile” Austriei umflă prețurile energiei în Europa de Sud-Est, inclusiv în România, acuză asociațiile marilor consumatori
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/stalp-energie-electrica.jpg)
Austria ar fi principalul vinovat pentru creșterea prețurilor energiei, reducerea fluxurilor către România, Bulgaria și Grecia și este responsabilă pentru încetinirea exporturilor către sud, acuză asociațiile industriilor energo-intensive din cele trei țări, scrie EnergyPress.gr.
Scrisoarea este adresată vicepreședintei Comisiei Europene, Teresa Ribera, comisarului pentru Energie Dan Jørgensen și miniștrilor Energiei din cele trei țări balcanice.
Asociațiile acuză Austria că abuzează de dispozițiile legislației UE din 2020, obținând în mod continuu derogări de la obligația de liberă circulație a fluxurilor prin interconectările sale internaționale și beneficiind de un tratament special în detrimentul țărilor din sud-estul Europei.
Scutiri continue de 6 ani
Iar acest lucru a făcut ca Austria să reușească timp de 6 ani consecutivi să se „scutească” de obligația prevăzută în Regulamentul comunitar 2019/943 (articolul 16/8) privind piața comună a energiei, acuză asociațiile EBIKEN (Grecia), BFIEC (Bulgaria) și ACCER (România).
Conform acestuia, capacitatea de transport a interconexiunilor internaționale ale fiecărei țări trebuie utilizată în proporție de cel puțin 70% pentru tranzacțiile transfrontaliere.
Cu toate acestea, potrivit scrisorii comune, Austria, din motive de menținere a securității operaționale a propriei sale rețele, a solicitat și a obținut în mod constant de la Comisie o derogare de la obligația menționată mai sus începând din 2020, timp de 6 ani consecutivi.
Creșteri de prețuri
„În trecut, această abatere a avut efecte foarte negative asupra zonelor de aprovizionare din Europa de Sud-Est. Adesea, capacitățile din Austria către Ungaria erau la 0 MW, în special în perioadele de vârf de dimineața și seara. Rezultatele pentru Europa de Sud-Est sunt cunoscute și dezastruoase. Comisia este bine informată cu privire la situație”, afirmă cele trei asociații.
Scrisoarea vine în continuarea celor evidențiate de recentul grup de lucru privind prețurile.
Practic, energia ieftină din vestul Europei nu trece de Austria, iar în estul Europei se constată prețuri mari la electricitate, mai ales că din regiune se alimentează și Ucraina.
Abuz de derogări
Potrivit scrisorii, Austria a solicitat și a obținut o derogare pentru zonele transfrontaliere cu Germania, Cehia, Ungaria și Slovenia pentru anii 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024. Derogarea pentru 2025 a fost aprobată în decembrie 2024.
„Între timp, nu am observat nicio măsură de îmbunătățire a situației din Austria într-un mod care să nu afecteze schimburile transfrontaliere de energie electrică, în special cele cu Ungaria. Se pare că operatorul austriac abuzează de dreptul său de a solicita o derogare din motive de securitate operațională și gestionare a congestiei”, se arată în raportul asociațiilor.
Asociațiile semnatare solicită Comisiei Europene să ia măsuri pentru modernizarea liniilor de transport din Austria, precum și la frontiera austro-ungară, și să instituie un mecanism de sprijin al prețurilor pentru industriile mari consumatoare de energie din Europa de Sud-Est.
De asemenea, asociațiile avertizează că, dacă costurile energiei pentru regiune nu vor fi reduse, vom asista la închiderea unor întreprinderi industriale.
Piață unică doar pe hârtie
Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja acuza la rândul său situația în urmă cu o lună.
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie. În practică, e nevoie de infrastructură conectivă transfrontalieră – de «sârme» care trec graniţa – pentru ca energia să circule liber, iar preţurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate ajunge fizic până la noi, bulgari, greci etc.”, se întreba retoric fostul ministru al Energiei, conform site-ului E-nergia.ro.
Acuzele lui Burduja
„Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui şi oţelului. România a fost, este şi va fi un bun cetăţean european. Avem deja interconexiuni de 4.000 MW, cu toţi vecinii, şi planul Transelectrica este să ajungem la peste 7.000 MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria şi Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria şi Ungaria, capacitatea ar putea fi uşor dublată, dar nu se doreşte de mulţi ani”, mai arăta Burduja atunci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu