ECONOMIE: REACTIE acustica "zgomotoasa" a structurilor de fatade cortina la acțiunea ...

REACTIE acustica "zgomotoasa" a structurilor de fatade cortina la acțiunea ...

Un articol publicat recent pe portalul Construction Management, din Marea Britanie, face o analiză aprofundată a motivelor pentru care structurile de anvelopare din categoria pereților cortină devin zgomotoase ca urmare a acțiunilor exercitate de vânt. În ciuda faptului că acustica este inclusă ca o cerință standard în standardele de performanță, zgomotul generat atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirii este deseori pierdut din vedere în procesul de proiectare. Acest aspect este inadmisibil, consideră experții britanici, atât timp cât vibrațiile acustice produse de vânt pe fațade pot fi prezise, la un anumit cost, folosind metodele de dinamică computerizată a fluidelor (CFD), de înaltă rezoluție. Pentru majoritatea proiectelor de fațade, plasarea unei secțiuni într-un tunel de vânt și testarea la diferite viteze și direcții ale vântului reprezintă însă o modalitate mai practică și mai ieftină de evaluare a riscului de zgomot produs de vânt.

Vibrațiile de joasă frecvență prezintă cel mai mare risc, având în vedere că o astfel de undă acustică se poate deplasa pe sute de metri și poate depăși o multitudine de obstacole, astfel încât o asemenea sursă de poluare poate deranja cartier întreg. Așa-numitul ”bâzâit” este mai dificil de modelat în CFD decât zgomotul în bandă largă, care reprezintă energia sonoră distribuită pe o secțiune largă a gamei audibile. De asemenea, sunetul respectiv este mai greu de testat într-un tunel de vânt.Cu toate acestea, niciunul dintre motivele prezentate anterior nu ar trebui să se constituie într-o scuză pentru nerespectarea principiilor de proiectare.

Impactul factorilor agresivi de mediu, cum ar fi radiația solară și vântul, este important, dar în același timp greu de prevăzut și de aceea se impune o alegere atentă a materialelor, pentru a elimina acele produse care prezintă un risc mai ridicat de zgomot. În prezent, sistemul montanți-traverse din este cel mai utilizat pentru construirea ansamblurilor de fațade cortină. Elementele respective se îmbină prin clipsare sau sisteme de prindere localizate, însă orice mică abatere produce apariția unei forțe statice de frecare la îmbinări, cu valori deseori foarte ridicate.

În cazul în care componentele sunt expuse la soare într-un unghi oblic, acestea se pot încălzi în ritmuri diferite. Aceasta duce la o acumulare a tensiunilor la nivelul îmbinărilor, ca urmare a cauza dilatării diferențiale, în final ajungându-se la ”alunecarea„ elementelor. Mișcarea respectivă poate fi de doar câteva sute de microni, dar este suficientă pentru a produce un „scârțâit” sau chiar un „pocnet”.

Fațadele opace ventilare, panourile și balustradele sunt, de asemenea, predispuse la zgomot aero-acustic autogenerat. Denumit în mod obișnuit „zgomot de vânt”, acesta poate fi de bandă largă, similar celui produs de cablurile telefonice, sau un zumzet de joasă frecvență. Cauzele sunt similare și rezidă în separarea fluxului de aer indus de vânt deasupra unei suprafețe, ceea ce creează o urmă de vârtejuri. Modelul spațial de presiune variabilă format de aceste formațiuni este responsabil de poluarea fonică. Structurile respective în sine sunt surse relativ ineficiente de sunet, dar atunci când o caracteristică a fațadei asigură un factor de amplificare, problemele se amplifică.

De asemenea, detaliile constructive verticale sau orizontale foarte apropiate, cu spațiere uniformă, ar trebui să fie evitate în proiectarea fațadelor, în special atunci când acestea sunt prezente sub forma unor linii lungi. În plus, tijele, cu secțiune transversală rotundă sau pătrată, amplasate în fața unei cavități creează un risc de reacție a fluxului din cavitate.

În cazul panourilor de pe acoperiș amplasate în fața instalațiilor, problemele legate de zgomot pot fi atenuate prin utilizarea lamelelor și prin montarea unei plase poroase fine, cum ar fi cele folosite pentru protecția împotriva insectelor, amplasate în spatele lamelelor, pentru a limita crearea de vortexuri prin forțarea fluxurilor de aer de a traversa perforațiile de mici dimensiuni.

Este de așteptat ca în viitor schimbările climatice să implice montarea mai multor structuri de umbrire la exteriorul clădirilor pentru a evita supraîncălzirea, iar în acest context designul arhitectural va încerca să depășească limitele. Rolul inginerilor profesioniști în domeniul fațadelor s-a dezvoltat considerabil în ultimii 30 de ani și se pare că va fi o specializare foarte solicitată și în viitor. De aceea, înțelegerea diferenței dintre modul în care unele sunete sunt generate și altele amplificate este esențială pentru evaluarea riscului ca fațadele să provoace probleme neașteptate de performanță. Pentru informații suplimentare, click aici