POLITICA: Cum s-a schimbat structura Parlamentului în primele 6 luni de mandat. Formațiunile suveraniste își pierd aleșii: „Partidul e ca un soi de vehicul”

Cum s-a schimbat structura Parlamentului în primele 6 luni de mandat. Formațiunile suveraniste își pierd aleșii: „Partidul e ca un soi de vehicul”

Prima sesiune parlamentară se încheie într-o formula diferită față de cea de la debutul actualei legislaturi. Aproximativ 40 de aleși ai partidelor suveraniste au schimbat formațiunea sau au rămas neafiliați în urma desființării grupurilor din care făceau parte.

SOS și POT au rămas fără grupuri la Senat FOTO Inquam Photos / George Călin

În ianuarie, la Camera Deputaților, partidele suveraniste aveau 115 mandate din cei 331 de membri, iar la Senat 47 din cei 133 de membri, adică un total de 162 de parlamentari, peste o treime și cu doar 71 de oameni lipsǎ până la a face majoritatea necesară trecerii unei moțiuni de cenzură, instrumentul de care se poate folosi opoziția pentru a da jos guvernul.

Acum, la finalul primei sesiuni parlamentare, situația este diferită. Pentru a trece o moțiune de cenzurǎ, partidele suveraniste trebuie să aducă peste 100 de voturi. În doar șase luni de mandat, toate cele trei formațiuni politice suveraniste au pierdut oameni, iar partidele mai mici, SOS și POT, au pierdut grupurile parlamentare de la Senat.

POT, primul partid care rămâne fără grup la Senat

 Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, intrat în Parlament pe fondul susținerii lui Călin Georgescu la prezidențiale, a fost primul care a pierdut din aleși, fie ca a fost vorba despre demisii sau excluderi. POT avea șapte senatori, însǎ grupul s-a desființat în luna mai, iar la Camera Deputaților mai are 14 membri din cei 24 care au intrat inițial pe listele partidului.

SOS a eliminat mai mulți membri care s-au alăturat polului suveranist

Situația este similară și la SOS România, condus de eurodeputata Diana Șoșoacă. Grupul de la Senat a fost desființat după ce formațiunea politică a decis excluderea a trei membri: Nadia-Cosmina Cerva, Petrea Dorin Silviu și Clement Sava. Excluderile vin la scurt timp după un alt val de eliminări. Adrian Peiu și Rodica Cușnir au fost excluși după ce au anunțat public participarea la crearea, în Parlament, a unui pol suveranist pro-european, Alianța „Întâi România”, formată din oameni din SOS, POT și neafiliați, care a arătat deschidere față de noul guvern.

Din grupul de la Senat au mai plecat Onea Olga, Ionel Carp și Gheorghe Daniel Paul Romeo, ultimii doi fiind afiliați grupului PSD. Astfel, SOS România a ajuns la doar 6 parlamentari la Senat, din cei 14 care erau inițial.

La Camera Deputaților a pierdut 11 membri, rămânând doar 17. Primii au plecat în primele zile de după vacanța parlamentară, în februarie, chiar după ce și-au preluat mandatele. Szőke Ecaterina-Mariana, Moiseev Alexandrin, Andrei Cosmin și Băişanu Ştefan-Alexandru s-au afiliat PSD. În iunie s-a alăturat și Jianu Iosif-Florin, care a plecat încă din mai din SOS. Andrei Cosmin Gușă a trecut la AUR chiar la începutul lunii iunie, iar alți 5 au rămas neafiliați, între care și Ciprian Ciubuc, deputat care este la al doilea mandat, primul fiind pe lista AUR.

AUR, amenințat de înființarea altui partid

Situația partidului condus de George Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este una mai bună în ce privește numărul de membri, însă formațiunea este amenințată de înființarea partidului Acțiunea Conservatoare de către fostul eurodeputat și co-președinte Claudiu Târziu, care a fost înlăturat din partid. Din AUR au plecat 3 deputați: George Becali, Alecu Robert, care l-au urmat pe fostul co-președinte Claudiu Târziu, și Neacșu Andreea Firuța.

Partidele suveraniste, în Parlament datorită „conjuncturii” de la momentul alegerilor

Politoligul George Jiglău subliniază că intrarea POT și SOS „a fost o chestiune foarte conjuncturală”, cu „impact pe termen lung”, în contextul calendarului intercalat al alegerilor de la finalul anului trecut, când parlamentarele s-au desfășurat între cele două tururi de scrutin prezidențiale, iar Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în turul I anulat: „Dacă veneau alegerile astea poate după o lună sau, cine știe, mă rog, așa era calendarul, odată cu aceste alegeri prezidențiale, poate că nici nu exista pot în Parlament”.

Mai mult, în cazul SOS și POT era de așteptat să existe mutări, iar în unele cazuri, votul pentru suveraniști a venit și ca o pedeapsă pentru partidele mari: „Să nu uităm că în toamnă și la prezidențiale, cred că într-o măsură rezonabilă și la parlamentare, putem să presupunem că s-a întâmplat la fel, mulți alegători și-au formulat intenția sau decizia de vot mai degrabă, pe loc, chiar în cabina de vot sau măcar în ziua votului. Deci, nu știu dacă vorbim despre niște decizii care să stea în spatele votului pentru partide de genul ăsta, care să fi fost într-atât de complexe și sofisticate, în așa fel încât acum acești alegători să se simtă profund înșelați în așteptările lor”.

„Loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul” - George Jiglău, politolog

În ciuda faptului că mutările de la o formațiune politică la alta schimbă construcția inițială data de votul alegătorilor, politologul explică faptul că mandatul unui parlamentar nu este imperativ, este unul cu caracter reprezentativ. 

 „Și sunt aceste trei nivele de reprezentare politică. Primul nivel este națiunea, statul în ansamblu, deci ei când depun jurământul ca parlamentari, ei față de țară depun jurământul. Ăsta este elementul, în baza căruia, care se invocă constituțional vorbind, pentru care ei nu își pot pierde mandatul. Evident că este o chestiune de interpretare și aici, dar asta este interpretarea și aici de multă vreme încoace și nu știu dacă se va schimba foarte curând, că mandatul nu este imperativ față de alegătorii din circumscripția pe care o reprezintă, e un mandat reprezentativ și primul nivel de reprezentare și cel mai important este cel față de țară, de națiune în ansamblu. Apoi al doilea este partidul și al treilea este circumscripția electorală.

Deci, loialitatea lor principală e doar secundar față de partidul care i-a trimis acolo, partidul e ca un soi de vehicul, dar odată ce ai ajuns ești reprezentant. Ai fost votat via partid,  dar tu ai fost votat și ai ajuns să depui jurământul acolo să-ți primești un mandat validat de către Curtea Constituțională, de Parlament în ansamblu, atunci tu ți-l păstrezi ca să continui unde crezi tu de cuviință”, mai arată George Jiglău.  

Cititi si alte stiri despre POLITICA: Cum s-a schimbat structura Parlamentului în primele 6 luni de mandat. Formațiunile suveraniste își pierd aleșii: „Partidul e ca un soi de vehicul”