Ordonanța antiurs, modificată ca să gonească vânătorii
Urșii au ajuns să iasă din pădure ca să mănânce la mall, însă ministrul Mediului spune că a dat OUG care să permită intervenția rapidă în asemenea situații. În realitate, prin modificarea adusă legislației nu mai are cine să intervină. Vânătorilor li s-au tăiat banii pentru serviciul de permanență și nimeni nu mai e dispus să primească „alerte de urși” la 3 dimineața
Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, a declarat, în legătură cu problema din ce în ce mai gravă a înmulțirii peste măsură a urșilor care ajung în localități, că ar fi dat o ordonanță de urgență pentru a facilita intervenția imediată pentru extragerea animalelor periculoase din zonele locuite de oameni, cum ar fi cazul recent de la Brașov, unde un urs a fost surprins de camerele video, în parcarea unui mall. De fapt, ordonanța pe care a dat-o, cu două luni în urmă, face aproape imposibilă intervenția, pentru că a eliminat posibilitatea ca vânătorii care interveneau în astfel de situații să fie plătiți, pentru a asigura permanent acest serviciu. Cei care ar mai putea merge pe teren, pentru a înlătura pericolul din comunitate, fac acum mai mult muncă voluntară, plătind și benzina din banii lor, dar fără a avea un contract permanent, sunt și foarte greu de găsit
Urșii au ajuns la mall, în cele mai aglomerate zone ale Brașovului, iar în timp ce specialiștii în carnivore mari spun că situația e scăpată de sub control din cauza înmulțirii peste măsură a acestor mamifere, ministrul Diana Buzoianu crede că a rezolvat problema, printr-o ordonanță de urgență care face mai ușoară intervenția pentru eliminarea acestor animale.
Ordonanța nr. 407/2006 care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor a fost modificată de fostul ministru, Tánczos Barna (OUG nr. 81/2021), astfel încât să se permită, în anumite cazuri de risc, împușcarea urșilor care intră în localități, fără relocare, trecând peste unele etape ale procedurii obișnuite. Dar cu două luni în urmă, Diana Buzoianu a modificat-o, eliminând plata pentru servicii permanente, 24 de ore din 24.
Astfel, vânătorii care aveau contracte încheiate cu autoritățile locale nu mai pot fi plătiți cu suma modică de 1.000 de lei pe lună, la care se adăugau 400 de lei pentru fiecare intervenție. Se plătește doar intervenția, dar nu se decontează nici măcar carburantul pentru mașinile pe care paznicii de vânătoare le folosesc pentru a ajunge la locul în care există pericolul.
„Pe mine, dacă mă sună la ora două noaptea sau chiar și la opt seara și e duminică, poate am băut și nu pot să merg la intervenție. Nu pot nici să conduc mașina. Să vedem unde mai găsesc ei oameni pentru aceste intervenții, după ce au eliminat plata pentru permanență”, a declarat, pentru Jurnalul, un vânător care până acum două luni s-a ocupat de astfel de servicii.
S-au interzis vânătoarea și hrănirea
Atacurile urșilor s-au înmulțit, pe fondul interzicerii vânătorii și a hrănirii acestor carnivore mari în pădurile din România, pentru că numărul lor a crescut, conform recensământului finalizat anul acesta, de la circa 4.000 la aproape 14.000, în ultimii 10 ani. Așa cum era de așteptat, urșii atacă localități și turiști, fiind cu circa 10.000 peste numărul maxim pe care pădurea îl poate susține, fără incidente, conform studiilor realizate de specialiștii în carnivore mari.
Pentru a se face mai eficient recoltarea lor din zonele locuite de oameni pe care le atacă, Ministerul Mediului a modificat, într-adevăr, legea, astfel încât să permită intervenția imediată, atunci când ursul atacă oameni și gospodării, dar a creat o nouă problemă, eliminând serviciul de permanență pentru care existau oameni plătiți special pentru a putea fi aduși la aceste intervenții. Asta a omis să explice ministrul Diana Buzoianu, în legătură cu ursul care a ajuns la mall, în Brașov, zilele trecute.
Fără paznici de vânătoare disponibili nonstop pentru intervenții, urșii care atacă oameni și gospodării, în număr din ce în ce mai mare, nu pot fi împușcați decât dacă cineva găsește persoane disponibile și mai ales dispuse să face aceste servicii pentru suma de 400 de lei, la orice oră, plătind din banii proprii toate celelalte cheltuieli.
În plus, primarul unei localități atacate de urși trebuie să vrea să-și asume responsabilitatea pentru a demara procedurile prevăzute de lege pentru intervenții. Există și situații în care primarii nu vor să-și asume.
ONG-urile de mediu decid
În ultimii ani s-a constatat că tranchilizarea și relocarea nu sunt doar acțiuni costisitoare și ineficiente, ci și periculoase, pentru că în urma relocării, animalele nu fac altceva decât să atace alți oameni și alte gospodării. Practic, de când se fac relocări, urșii nu s-au sfiit să atace comunitățile în care au fost mutați sau chiar s-au întors în foarte scurt timp în locurile de unde au fost luați, continuând să atace.
Asociațiile de vânători se ocupau, până la Guvernul Cioloș, de menținerea echilibrului între populația de urs brun și comunitățile din zonele afectate acum de atacuri, pentru că se stabileau cote de vânătoare anual, astfel încât populația de urși să nu se înmulțească peste numărul maxim de 4.000 de exemplare pe teritoriul României. Dar vânătoarea a fost interzisă, în anul 2016, apoi s-a modificat legea, iar ultimul cuvânt în aplicarea ei îl au reprezentanții ONG-urilor de mediu.
Cotele anuale de intervenție și de prevenție - primele vizând exemplarele care atacă localități, celelalte fiind pentru reducerea înmulțirii peste măsură a acestor mamifere - nu s-au mai putut aplica după 2017, pentru că în fiecare an sunt mai puternice intervențiile activiștilor de mediu care apără urșii, ignorând pericolul pe care aceste carnivore mari îl reprezintă pentru oameni.
Aceasta era adevărata problemă pe care trebuia să o rezolve urgent ministrul Mediului, dar Diana Buzoianu a intrat de la început în conflict cu asociațiile de vânători și cu specialiștii care susțin altceva decât ONG-urile.
România pierde milioane de euro
Românii sunt în pericol permanent, pentru că ursul brun este protejat, în ciuda faptului că specialiștii în carnivore mari au demonstrat că nu este specie pe cale de dispariție. Surse din Romsilva au declarat, pentru Jurnalul, că o delegație a pădurarilor a mers să-i explice ministrului Mediului, Diana Buzoianu, de ce este nevoie de aplicarea cotelor de prevenție și de intervenție în acest moment, dar ministrul USR nu a dorit să poarte un dialog real cu aceștia.
Calculele asociațiilor de vânătoare arată că statul a pierdut milioane de euro, din 2016 până astăzi, după ce vânătoarea urșilor a fost blocată de Guvernul Cioloș, apoi de activiștii de mediu. România câștiga circa 20 de milioane de euro pe an din vânătoarea de urși, iar acum nu-i mai câștigă, dar mai și plătește circa 30 de milioane pe an pentru relocări absolut ineficiente și despăgubiri, în urma atacurilor acestor carnivore mari. Adică statul pierde circa 50 de milioane de euro în fiecare an, blocând vânătoarea de urși și plătind relocări sau alte proceduri inutile.
Costurile pe care le implica vânătoarea se ridicau până la 5.000 de euro pentru fiecare exemplar de urs vânat – bani pe care vânătorii îi plăteau gestionarilor fondurilor de vânătoare și care mergeau către bugetul de stat. Cine vânează ursul trebuie să prelucreze blana și craniul, ceea ce implică alte costuri, de 500 de euro la fiecare exemplar.
ONG-urile care cer eliminarea vânătorii la „trofeu” nici măcar nu înțeleg noțiunea. Exemplarele mai puternice sunt considerate mai valoroase tocmai pentru că pagubele pe care le fac sunt mai mari. Vânătorul plătea între 3.000 și 5.000 de euro pentru un urs vânat, în funcție de mărimea exemplarului. Banii erau plătiți către cei care fac managementul populațiilor de urși, adică asociațiile de vânătoare.
![]()
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Download NOW!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu