ECONOMIE: A doua economie a României. Cum funcționează lumea bazarurilor, second-hand-ului și talciocurilor, un univers paralel cu retailul modern

A doua economie a României. Cum funcționează lumea bazarurilor, second-hand-ului și talciocurilor, un univers paralel cu retailul modern

Bazarurile, piețele second-hand și talciocurile formează o economie paralelă în România anului 2025. O lume cu reguli proprii, prețuri negociabile și tradiții care supraviețuiesc în ciuda expansiunii retailului modern.

În România anului 2025, comerțul modern domină statisticile. Hipermarketurile sunt în toate orașele mari, rețelele de discount atrag recorduri de clienți, iar comerțul online a ajuns la un vârf istoric. Totuși, există o economie care continuă să reziste, să crească pe alocuri și să păstreze un stil de viață ce nu se regăsește în niciun raport oficial. Este economia paralelă a bazarurilor, a piețelor de second-hand, a talciocurilor și a târgurilor săptămânale.

Această lume funcționează cu ritmul ei propriu. Se deschide înainte de răsărit, se negociază fără grabă și se închide de multe ori după ce ultimul client pleacă cu o sacoșă plină. Se trăiește în numerar, dar telefonul cu revolut e mereu la îndemână. Prețul nu e niciodată fix, iar profitul se face din instinct.

Bazarul ca teritoriu economic

În orașele mari, bazarurile și târgurile tradiționale au devenit un al doilea sistem comercial. În București, Cluj, Iași, Bacău sau Brașov, piețele de produse recuperate sau revândute sunt pline în fiecare weekend. Vânzătorii vin din toate mediile. Unii sunt comercianți vechi, obișnuiți să negocieze din reflex. Alții sunt oameni care își vând lucrurile din casă, obiecte moștenite sau haine pe care nu le mai folosesc.

Economia acestui spațiu are propriile reguli. Prețurile urcă și coboară în funcție de ora din zi. Dimineața sunt mai mari, pentru că marfa e „proaspătă”. Spre prânz, vânzătorii devin flexibili. La final, totul se lichidează, pentru că nimeni nu vrea să plece cu mașina plină.

Migrația spre second-hand și motivul real

Românii cumpără mai mult second-hand decât o arată statisticile. Cauzele sunt evidente. Inflația rămâne ridicată, prețurile din retail sunt în continuă creștere, iar veniturile nu țin pasul. Dar în spatele acestor motive sunt altele mai subtile. Piața second-hand oferă libertatea de a căuta, a pipăi, a compara. Oferă senzația de descoperire, de chilipir.

În târgurile de haine la kilogram, în talciocurile unde se vând electrocasnice vechi, în piețele unde apar televizoare reparate, lumea se întoarce la comerțul direct, la discuția față în față și la negoțul fără intermediari.

Tradiții care supraviețuiesc

Talciocurile nu sunt doar despre prețuri mici. Ele sunt o cultură. Fiecare zonă are stilul ei. În Oltenia, vânzătorii strigă marfa cu voce puternică. În Transilvania, oamenii negociază tăcut și calculat. În Moldova, clienții vin cu sacoșe mari și se orientează după știri, după zvonuri și după prețul la energie sau combustibil.

În piețele mari se păstrează ritualuri vechi. Se bea cafea la un pahar de plastic. Se mănâncă o gogoașă înainte de prima tranzacție. Se discută politică. Se schimbă bancuri. E un spațiu social în care comunitatea rămâne unită, indiferent de schimbările economice.

O economie bazată pe reciclare

Un alt motiv pentru care piața bazarurilor a crescut este orientarea tot mai puternică spre reciclare. Mulți dintre tineri caută haine vintage, mobilier recondiționat, obiecte cu istorie. E o modă, dar și o alegere rațională. Cei care vând astfel de produse știu deja gusturile noii generații. Târgurile vintage din marile orașe sunt pline de adolescenți și tineri care cumpără jachete din piele, viniluri, aparate foto vechi, bijuterii unicat.

Această nouă categorie de cumpărători a schimbat complet dinamica talciocurilor. Prețurile la articole rare au crescut. Marfa adusă din Germania sau Olanda se vinde repede. În același timp, fluxul de produse din casele românilor rămâne constant.

Cât valorează această economie

Nu există un raport oficial care să indice valoarea totală a economiei bazarurilor. Estimările neoficiale din industrie merg însă spre câteva miliarde de euro anual. Comerțul se face în mare parte în numerar. Sumele nu sunt mereu fiscalizate. Este o economie care scapă din statistici, dar nu din realitate.

Această piață acoperă un gol lăsat de retailul modern: nevoia de flexibilitate. Aici, oamenii pot să cumpere la prețuri mici. Pot să negocieze. Pot să vândă orice. De la piese auto la mobilă, de la haine la electrocasnice.

Cititi si alte stiri despre ECONOMIE: A doua economie a României. Cum funcționează lumea bazarurilor, second-hand-ului și talciocurilor, un univers paralel cu retailul modern