Sfaturi practice pentru viață - Două virusuri ignorate pot provoca epidemii sau pandemii

Virusul gripal D și coronavirusul canin - două virusuri provenite de la animale, care au trecut aproape neobservate - ar putea deveni următoarele mari amenințări pentru sănătatea publică, avertizează oamenii de știință din Statele Unite. Acum, condițiile sunt favorabile pentru ca aceste virusuri emergente să se răspândească mai larg la oameni, spun aceștia, precizând că este necesară o monitorizate mai atentă pentru a preveni viitoare focare umane. Pe de altă parte, o pandemie cu Nipah, virusul mortal care a creat panică în Asia, „este exclusă în acest moment”, spun experții în epidemiologie.

Cu toate că cei doi agenți patogeni zoonotici nu sunt noi, în prezent, condițiile sunt propice răspândirii mai largi în rândul oamenilor, trage un semnal de alarmă echipa de experți în boli infecțioase, într-un articol din numărul din ianuarie al publicației Emerging Infectious Diseases, o revistă a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite.

Vreți să citiți și alte articole despre Diverse și Social?

Revizuirea literaturii de specialitate, realizată de oamenii de știință „indică faptul că aceste două virusuri reprezintă amenințări pentru boli respiratorii pentru oameni, însă s-a făcut puțin pentru a răspunde sau preveni infecția cu aceste virusuri”, a declarat dr. John Lednicky, cercetător la Colegiul de Sănătate Publică și Profesii din Sănătate a Universității din Florida, într-un comunicat al instituției de învățământ.

„Dacă aceste virusuri dezvoltă capacitatea de a se transmite ușor de la o persoană la alta, ar putea provoca epidemii sau pandemii, deoarece majoritatea oamenilor nu vor avea imunitate la ele”, avertizează expertul.

O tulpină a virusului gripal D se transmite deja de la om la om

De la descoperirea sa în 2011, virusul gripal D a fost asociat cu infecții la porci și vaci, dar a fost găsit și la multe alte specii de animale și faună sălbatică, inclusiv la păsări, cerbi, girafe și canguri. Specialiștii consideră că acest virus contribuie la bolile respiratorii bovine, cea mai frecventă și costisitoare boală care afectează industria vacilor de carne din America de Nord, cu costuri estimate la aproximativ un miliard de dolari pe an.

Studiile anterioare ale autorilor asupra lucrătorilor din fermele de vite din Colorado și Florida au constatat că până la 97% dintre acești muncitori prezintă anticorpi împotriva virusului gripal D, sugerând că au fost deja expuși la virus. Până acum, aceste infecții sunt cunoscute ca fiind subclinice, ceea ce înseamnă că nu au cauzat simptome grave de boală.

Totuși, oamenii de știință spun că „virusul gripal D poartă semnele unui virus pregătit să evolueze rapid”. De fapt, o tulpină de gripă D izolată recent în China a dezvoltat capacitatea de transmitere de la om la om.

Coronavirusul canin - asociat deja cu infecții grave la oameni, dar netestat

Dacă, „până acum, virusul gripal D nu a fost asociat cu infecții grave la oameni, totuși, coronavirusul canin a făcut-o”, a spus prof. John Lednicky, precizând că testele de diagnostic nu sunt efectuate în mod obișnuit pentru acest agent patogen, astfel că nu se cunoaște în ce măsură virusul afectează populația.

Coronavirusul canin (CCoV) „poate provoca boli gastrointestinale la câini și nu este același virus ca SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19”, iar infecțiile documentate cu acest virus la oameni, deși încă rare, au fost asociate cu pneumonie care a necesitat spitalizări în Asia de Sud-Est.

În 2021, oamenii de știință din cadrul Universității din Texas au raportat descoperirea unei noi tulpini de coronavirus canin (CCoV-HuPn-2018) la un copil internat în Malaysia, care era aproape identică cu coronavirusul descoperit, anterior, la un membru al unei echipe medicale care călătorise în Haiti. De atunci, tulpina a fost găsită la persoane cu boli respiratorii care trăiesc în Thailanda, Vietnam și statul Arkansas, demonstrând că această variantă de coronavirus canin circulă deja pe mai multe continente.

Aceste descoperiri recente despre virusul gripal D și coronavirusul canin reamintesc o lecție din pandemie: fără o pregătire adecvată, „un virus care capătă rapid o transmisibilitate eficientă de la om la om poate deveni cu ușurință o epidemie umană de amploare”, avertizează oamenii de știință, care spun că, pentru a preveni un astfel de scenariu, sunt necesare: o monitorizare mai bună a virusului, teste mai fiabile, tratamente și posibile vaccinuri.

Chiar dacă datele privind aceste două virusuri sunt limitate, variantele recente indică faptul că „reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică”.

Virusul din India „care umflă creierul” are risc scăzut de răspândire globală

Un alt virus care provine de la animale a stârnit îngrijorare, în ultimele zile, la nivel global, și a pus în stare de alertă autoritățile sanitare din mai multe state. Este vorba despre virusul Nipah, un agent patogen foarte periculos provenit de la lilieci, dar care poate provoca boli grave la oameni și animale.

Focarele recente, semnalate în India și Bangladesh, au determinat autoritățile din Asia să intensifice măsurile de prevenție și supraveghere și să introducă, la fel ca în timpul pandemiei de COVID-19, controale medicale la punctele de frontieră și în aeroporturi, pentru toate persoanele care vin din aceste țări.

Virusul a fost identificat pentru prima dată în 1999, în timpul unei epidemii izbucnite în rândul crescătorilor de porci din Malaysia și Singapore, iar în prezent se știe deja că se poate transmite de la animale la oameni și prin alimente contaminate sau, în mod direct, de la om la om.

Persoanele infectate dezvoltă simptome într-un interval cuprins între patru și până la 21 de zile de la infectare, care debutează, în general, cu o stare asemănătoare gripei sau cu febră. În cazurile grave, infecția poate evolua către pneumonie sau encefalită, o inflamație periculoasă a creierului care poate provoca convulsii, confuzie și comă. Ceea ce sperie foarte tare este rata ridicată de mortalitate și lipsa tratamentului preventiv sau curativ.

Transmiterea Nipah la oameni se poate realiza prin mai multe căi precum: contact direct cu animale infectate (în special lilieci și porci) sau cu secrețiile și excrețiile acestora; consum de alimente, cum ar fi fructele sau sucul proaspăt, nepasteurizat, extras din diverse specii de palmieri (cocos, curmal); contact apropiat cu persoane infectate sau cu fluidele lor biologice, inclusiv în contexte familiale sau medicale.

Rata de mortalitate: între 40% și 75%

Se estimează că între 40% și 75% dintre persoanele infectate cu virusul Nipah mor din această cauză, iar supraviețuitorii pot rămâne cu dizabilități complexe, precum convulsii persistente și modificări de personalitate.

Până în prezent, nu există un tratament specific dovedit pentru vindecarea infecției cu virusul Nipah și niciun vaccin autorizat ca prevenție, deși sunt în desfășurare cercetări în acest sens, astfel că OMS a clasificat virusul Nipah drept agent patogen cu prioritate ridicată.

În ciuda temerilor legitime, amplificate de cei care vorbesc deja despre „următoarea pandemie”, experții în sănătate spun că riscul de răspândire globală a acestui virus este redus.

„Deși Nipah este o infecție foarte gravă, este puțin probabil să genereze un risc semnificativ de răspândire la nivel global, întrucât riscul de transmitere de la o persoană la alta este scăzut”, a declarat profesorul Paul Hunter, expert în boli infecțioase la Universitatea East Anglia, citat în presa britanică.

Potrivit acestuia, detectarea virusului Nipah la granițele statelor poate fi dificilă, având în vedere perioada destul de mare care trece până când oamenii încep să dezvolte simptome după infectarea cu acest agent patogen, însă statele ar trebui să rămână vigilente, având în vedere că tot mai mulți europeni merg în vacanțe, în această perioadă, în țări din Asia.

„O pandemie cu virus Nipah este exclusă în acest moment”

Și prof. Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, spune că nu se pune problema unei pandemii, deoarece infecția cu virusul Nipah este mult mai puțin contagioasă decât COVID-19 și, în plus, „având un număr bazal de reproducere sub «1» tinde să dispară la un moment dat spontan din populațiile afectate”.

Potrivit epidemiologului, Ro - un număr care arată cât de contagioasă este o boală infecțioasă - în cazul infecției cu virusul Nipah este de 0,2-0,7, în timp ce în cazul COVID este de 2,5-3,5 (chiar și 7 pentru anumite variante). Practic, virusul care a provocat pandemia de COVID-19 este de 10 ori mai contagios.

„Deci o pandemie cu virus Nipah de genul celei COVID este practic exclusă în acest moment. Rămâne în schimb de avut în vedere mortalitatea de 50-70% dar și aici trebuie făcută mențiunea că o mortalitate înregistrată la o boală infecțioasă în Bengal India nu va fi niciodată egală cu mortalitatea înregistrată pentru aceeași boală în Europa sau altă zonă dezvoltată a lumii, deoarece asistența medicală în general și terapia intensivă în special au alt nivel de performanță”, a explicat epidemiologul, pe o rețea socială.

Organizația Mondială a Sănătății consideră că riscul de răspândire globală a infecției cu Nipah din cazurile indiene este scăzut.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹