Studiu medical de actualitate - Bacteriile din cavitatea orală pot duce la agravarea bolii hepatice cronice, sugerează un nou studiu

Bolile hepatice cronice avansate reprezintă o cauză majoră de mortalitate la nivel mondial, iar modul în care aceste boli progresează nu este încă pe deplin cunoscut. Cercetările recente sugerează că dezechilibrele microbiomului pot avea un rol important în progresia bolii, inclusiv prin implicarea unor bacterii care nu aparţin în mod normal intestinului.

În fiecare an, peste două milioane de persoane mor din cauza bolii hepatice cronice avansate. Studii anterioare au arătat că modificările microbiomului intestinal sunt asociate cu această afecţiune şi au sugerat că bacterii caracteristice cavităţii orale pot ajunge să colonizeze intestinul.

Un nou studiu, realizat de cercetători de la instituţii academice din Germania şi Marea Britanie şi publicat în revista Nature Microbiology, oferă dovezi directe în acest sens şi descrie un mecanism prin care bacteriile orale pot afecta sănătatea intestinală, în paralel cu agravarea bolii hepatice.

Interesați de subiectele Medicina, Sanatate și Educatie si preventie? Citiți mai mult aici.

Cercetătorii au analizat probe de salivă şi materii fecale de la 86 de pacienţi cu boală hepatică cronică avansată. Rezultatele au arătat că, pe măsură ce boala hepatică evolua, atât microbiomul oral, cât şi cel intestinal sufereau modificări semnificative. Schimbările la nivelul microbiomului oral au fost detectabile încă din stadii mai timpurii ale bolii.

În mod normal, comunităţile bacteriene diferă semnificativ de la un organ la altul. La pacienţii cu boală hepatică, însă, microbiomul oral şi cel intestinal deveneau tot mai asemănătoare pe măsură ce boala progresa.

Cercetătorii au identificat tulpini bacteriene aproape identice atât în cavitatea orală, cât şi în intestinul aceloraşi pacienţi. Aceste bacterii sunt, în mod obişnuit, caracteristice cavităţii orale şi rareori se găsesc în intestinul persoanelor sănătoase, însă la pacienţii cu boală hepatică avansată ele erau prezente în cantităţi crescute, ceea ce sugerează migrarea acestora din cavitatea orală şi colonizarea intestinului.

Echipa de cercetare a identificat mai multe specii de bacterii orale care colonizau intestinul pacienţilor şi a observat că nivelurile ridicate ale acestora în probele de materii fecale erau asociate cu afectarea barierei intestinale.

Analiza genetică a arătat că aceste bacterii conţin gene care codifică enzime capabile să degradeze colagenul, o componentă importantă a structurii peretelui intestinal. Activitatea acestor enzime a fost confirmată prin teste de laborator, folosind bacterii izolate din probele pacienţilor.

Degradarea colagenului poate slăbi bariera intestinală, facilitând trecerea bacteriilor şi a produselor bacteriene către alte organe, inclusiv ficatul.

Cercetătorii consideră că acest proces poate contribui la agravarea bolii hepatice. Ipoteza a fost susţinută şi de experimente realizate pe un model murin de boală hepatică, în care introducerea bacteriilor provenite de la pacienţi a dus la o deteriorare mai accentuată a barierei intestinale şi la agravarea fibrozei hepatice.

Autorii studiului subliniază că aceste rezultate deschid perspective noi pentru diagnostic şi tratament.

Protejarea sau refacerea barierei intestinale ar putea contribui la încetinirea progresiei bolii hepatice cronice avansate.

De asemenea, microbiomul oral apare ca o posibilă ţintă terapeutică pentru influenţarea evoluţiei bolii şi prevenirea complicaţiilor clinice.

În plus, o genă bacteriană implicată în degradarea colagenului, identificată în probele de materii fecale, a permis diferenţierea clară între pacienţii cu boală hepatică şi persoanele sănătoase, ceea ce indică un posibil rol al său ca marker al bolii.