Reforme în educație românească - Proiectul de lege care permitea tunuri imobiliare cu clădiri ale Academiei Române și mandate nelimitate la șefia forului a fost retras din Parlament

Senatorii au aprobat retragerea din proiectului care permitea tunuri imobiliare cu clădiri ale Academiei Române și mandate nelimitate la șefia forului. Votul a avut loc luni, 9 februarie, după ce senatorul PNL Daniel Fenechiu, inițiatorul proiectului care modifica legea de funcționare a Academiei Române a declarat sâmbătă pentru G4Media că și-a retras proiectul de lege.

• Amintim, senatorul USR Ștefan Pălărie a denunțat săptămâna trecută, o inițiativă legislativă intrată în procedura de legiferare la Senat, în procedură de urgență, privind modificarea Legii Academiei Române. Cele două mize ar fi un număr nelimitat de mandate la funcția de președinte al instituției, deși legea permite în prezent doar două mandate, dar și mutarea unor terenuri din domeniul public, în cel privat, fără să fie nevoie de aprobarea Guvernului.

Senatorii au aprobat luni, retragerea proiectului de funcționare a Academiei Române care elimina limita de mandate la șefia Academiei Române. Astfel, documentul, în forma propusă de senatorul PNL, Daniel Fenechiu nu va mai fi suspus dezbaterii.

Senatorul PNL a decis retragerea proiectului sâmbătă și a invocat scrisoarea semnată vineri dimineață de președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și alți 48 de academicieni, care s-au delimitat de proiect și au susținut că inițiativa nu a fost niciodată prezentată conducerii instituției.

Senatorul a acuzat însă că proiectul „a pornit de la asigurările ferme ale unor reprezentanți ai instituției, care susțineau că au o majoritate solidă în interiorul Academiei”.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Educatie, Invatamant, tun imobiliar, academia romana și vot.

Declarația lui Daniel Fenechiu în Parlament, după ce s-a votat respingerea proiectului

„Propunerea pe care am retras-o, decizia fiind a mea, este o propunere pe care am formulat-o la solicitarea Academiei Române, după o discuție cu președintele Academiei, la care au participat și anumiți senatori care sunt astăzi prezenți în sală.

E o propunere care a respectat toate regulile de colegialitate, care a fost transmisă tuturor liderilor de grup parlamentar, inclusiv celui care înaintea mea la data aceea lider de grup, a primit-o cu 3 zile înaintea depunerii, a avut nimic de spus, a analizat-o, a încercat să îmi spună că e o propunere AUR, i-am demonstrat că nu este. Cu toate astea, după 45 de zile a făcut un scandal imens, spunând o serie de minciuni. Vorbea de tun imobiliar, de transferul unor bunuri din proprietate publică în cea privată. Era o serie de mizerii pe care un om serios nu le poate face.

Dovada faptului că ceea ce spun este adevărat constă în faptul că astăzi, după ce în Biroul Permanent s-a discutat despre retragere a inițiativei, a ajuns o adresă a prezidiului Academiei care solicită continuare a procedurii cu menținerea celor două mandate pentru președinte. Deci, cu alte cuvinte, tot ce au spus cei 49 de senatori a fost că ne dorim ca președintele Academiei trebuie să aibă două mandate. Nimic din toate mizeriile pe care un coleg care a fost informat, care în loc să ne spună, n-au făcut-o. Deci, una peste alta, respectiva propunere viza integrarea Academiei din Republica Moldova în România, rezolvarea unor probleme cu care se confruntă Academia„.

• Academia Română a cerut luni conducerii Senatului să continue dezbaterea proiectului de lege de care s-a dezis cu trei zile în urmă și a solicitat ca în proiect să apare din nou limitarea numărului de mandate pentru șefii instituției la două, potrivit unui document consultat de G4Media.

Ce prevedea proiectul de lege inițiat de Daniel Fenechiu

Senatorul USR Ștefan Pălărie a semnalat săptămâna trecută faptul că proiectul de modificare a legii de funcționare a Academiei Române prevede posibilitate ca terenuri aflate în proprietate publică să fie mutate în cea privată, fără să mai fie necesar acordul Guvernului, mai exact în administrația Academiei Române, prin intermediul Fundației Patrimoniu, înființată de Academie.

Ștefan Pălărie a atras atenția că a descoperit o lege „cu «dedicație» […] pentru funcționarea Academiei Române”, pe care „unii parlamentari încercau să o treacă, în procedură de urgență, adică rapid, în doar 48 de ore”.

Prevederea era trecută la art 4, alin 9, în proiectul aflat forma inițiatorului, publicată pe site-ul Senatului:

La articolul 4, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(9) Patrimoniul privat al Academiei Române, format din imobile – terenuri agricole şi silvice. precum şi terenuri intravilane şi clădiri, este administrat de Fundaţia „Patrimoniu” a Academiei Române, conform statutelor acestora.”.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a semnalat faptul că un raport de audit financiar al Curții de Conturi pentru anul 2024, din 2 decembrie 2025, arată foarte clar faptul că din conducerea Academiei Române s-au luat decizii care încalcă legea.

„Academia Română a transmis în administrația «Fundației Patrimoniu», pe bază de protocol, bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, care sunt prevăzute în lege, contrar prevederii legii numărul 752 din 2001, privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române”, avertizează Pălărie.

Raportul Curții de Conturi, consultat de Edupedu.ro precizează clar faptul că „Academia Română a transmis în administrarea Fundatiei Patrimoniu pe bazã de protocol bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole si silvice, contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române si a Statutului Academiei Române. Astfel, au fost date în administrarea Fundatiei pe bază de Protocol de dare în administrare un număr de 20 de clădiri pentru o perioadã de 25 de ani”.

Astfel, proiectul de lege care avea avea ca obiectiv reglementarea transferării bunurilor imobile ale Academiei în administrarea de Fundației „Patrimoniu” ar fi acoperit legal transferul în cazul a 20 de clădiri, așa cum menționează raportului Curții de Conturi.

Legat de această acuzație, Academia Română precizează că este deținătoarea de drept a unui patrimoniu privat, constând în terenuri, imobile și opere de artă, primite prin testament de la generații de donatori începând cu anul 1866, proprietăți care au fost confiscate de regimul comunist în anul 1948 și duse în ruină de o administrație incompetentă, lipsită de conștiința valorii culturale, vreme de peste 50 de ani”.

Instituția explică faptul că „de regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor„.

„Academia Română a recuperat cu greu, după zeci de procese în instanță, o parte din ele și se străduiește, cu mijloace și forțe insuficiente, să repare și să restaureze un patrimoniu care reprezintă națiunea română. În acest scop, în anul 2005, Academia Română a înființat, în calitate de fondator unic, Fundația „Patrimoniu”, persoană juridică înregistrată în Registrul Special al Persoanelor Juridice. Fundația „Patrimoniu” este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică, constituită în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000„.

„Fundația „Patrimoniu” a fost înființată pentru a administra și pune în valoare bunurile proprietate privată ale Academiei Române și are ca scop principal sprijinirea înaltului for academic pentru stimularea și protejarea creațiilor originale, de mare valoare din domeniile științelor, literelor și artelor, în țară și în străinătate, precum și acțiunile cu caracter social și patrimonial ale acestuia. (Un exemplu îl constituie acordarea anual a unui număr de burse elevilor cu resurse modeste, dar cu performanțe școlare meritorii).

Toate acțiunile Fundației „Patrimoniu” se defășoară cu respectarea obligațiilor rezultate din donații și legate acceptate de Academia Română, prin lege sau prin statut. De regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor„.

De remarcat însă că unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a Legii de funcționare a Academiei Române, Robert Cazanciuc a spus că „patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat”. [detalii aici]

Codul Administratiuv spune că trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat al statului se face prin hotărâre de guvern. Proiectul de lege inițiat exceptează bunurile Academiei Române de la aceste rigori legale, astfel încât transferul din domeniul public în cel privat să nu mai aibă nevoie de acceptul Guvernului. Diferența este că bunurile din domeniul public nu pot fi vândute, ci doar concesionate, pe când cele din domeniul privat al statului pot fi tranzacționate de cel care le administrează. Toate bunurile private ale Academiei sunt administrate de Fundația Patrimoniu a Academiei Române, o instituție de drept privat, scrie G4Media.