Externe: Evenimentul mondial are consecințe care afectează și contextul românesc.
Pe scurt: Știrea externă detaliază contextul global și consecințele relevante.
- Statele Unite și Israel desfășoară de 13 zile atacuri asupra regimului din Iran. Pe 2 martie, o lovitură asupra unui complex al Gărzilor Revoluționare din Teheran a generat ruine și emoții puternice, vizibile pe rețelele sociale.
- Sheema Kalbasi, o activistă iraniană, a împărtășit o amintire dureroasă din copilărie, legată de abuzurile Gărzilor Revoluționare. Ea și-a exprimat ușurarea pentru prăbușirea simbolică a regimului, comparându-și sentimentul cu o eliberare sufletească.
- Poeta, care a părăsit Iranul în adolescență, este acum o voce activă pentru drepturile omului. Povestea sa evidențiază speranța iranienilor pentru libertate, în pofida tragediilor suferite sub regimul islamic represiv.
Atenție, informații care vă pot afecta emoțional!
Cât de mare trebuie să fie frica de un regim represiv, dacă propriii cetățeni aclamă când țara este bombardată?
De mai bine de zece zile, Statele Unite și Israel desfășoară atacuri împotriva regimului ayatollahilor din Iran. Pe rețelele de socializare apar constant imagini în care iranieni sărbătoresc fiecare lovitură care vizează regimul și infrastructura sa.
Explorați alte articole recente despre Externe, International și Inspire me.
Cât de mare trebuie să fie frica de un regim represiv, dacă propriii cetățeni aclamă când țara este bombardată?
Pentru a înțelege această realitate, este esențial să ascultăm mărturiile directe ale celor care trăiesc în Iran.
Sheema Kalbasi a împărtășit, pe rețelele sociale, o experiență personală care ilustrează traumele trăite de cetățenii care au suferit sub regimul islamic.
Ridicată de Gărzile Revoluționare când avea 11 ani și mergea la oftalmolog pentru câteva șuvite ce îi ieșeau de sub văl și pantalonii prea scurți
Pe 2 martie 2026, în urma unui atac asupra unui complex al Gărzilor Revoluționare din Teheran, transformat în ruine, Sheema a scris pe rețeaua socială X câteva cuvinte copleșitoare despre sentimentele care au încercat-o.
„Aveam 11 ani. Mama m-a dus la oftalmolog, iar în drum am fost oprite de o patrulă a Gărzilor Revoluționare. Câteva șuvițe de păr mi se vedeau de sub văl, iar pantalonii îmi erau prea scurți. Mama îi implora să nu mă ia, le explica faptul că sunt înaltă pentru vârsta mea și că tocmai se întorsese de pe front, neavând timp să-mi cumpere haine noi. Îmi era frică, dar frica mamei era mult mai mare decât a mea”, rememorează Sheema.
„Când văd cum locul acela al suferinței și cei care l-au controlat sunt reduși la ruine, simt o eliberare neașteptată”
Anii au trecut, dar amintirea acelui moment rămâne vie pentru Sheema. „Când văd acum cum locul acela al suferinței și cei care l-au controlat sunt reduși la ruine, simt o eliberare neașteptată, o ușurare copleșitoare”.
Este ca și cum aș învăța să merg din nou după o paralizie lungă, ca și cum mi s-ar oferi apă după ce m-am rătăcit ore întregi în deșert. Simt o eliberare, o amintire adânc îngropată începe să iasă la suprafață. În acel moment, copilul care am fost pare să respire din nou.
„Poezia mea poartă cicatricile și traumele a 8 ani de război”
Într-un alt mesaj, a explicat: „Am trăit 8 ani de război. Rănile de atunci nu se estompează niciodată complet. Știu ce lasă războiul în urmă. Până astăzi, poezia mea poartă cicatricile și traumele acelor ani. Cu acea amintire mă uit la ceea ce tocmai s-a întâmplat în Teheran”.
Știu ce lasă războiul în urmă. Cicatricile sale nu dispar cu timpul. Scriu asta dintr-un loc de martor.
Mama ei a murit de cancer la sân, „dar ar fi fost fericită”
Deși Sheema a trăit eliberarea simbolică a copilului din ea, mama sa nu a apucat să vadă aceste momente.
Mama a murit de cancer la sân. Dar sunt sigură că ar fi fost fericită. Detesta Republica Islamică.
Un atac cu rachete a distrus arena cu 12.000 de capacități militare de la complexul Azadi din Teheran.
„Timp de aproape jumătate de secol, totuși, același stadion a fost închis pentru jumătate din populația Iranului din cauza apartheidului de gen impus femeilor iraniene, după Legea Sharia. După Revoluția Islamică din 1979, autoritățile iraniene au interzis femeilor să participe la evenimentele sportive pe stadioane”, explică Sheema.
A fugit din Iran în Europa, a fost soldat danez, înainte de a emigra în SUA
Sheema a reușit să fugă din Iran în adolescență, stabilindu-se ulterior în Asia de Sud și Europa (are și cetățenie daneză), înainte de a emigra în Statele Unite.
A predat copiilor refugiați și a lucrat cu organizații precum UNHCR, Centrul pentru Refugiați din Pakistan și UNA Danemarca. În Danemarca, s-a antrenat și a servit ca soldat în apărarea țării.
Despre ce scrie
Astăzi, Kalbasi este activistă pentru drepturile omului, poetă și traducătoare, dedicată sprijinirii refugiaților și promovării drepturilor fundamentale. Opera ei abordează apartheiudul de gen, purtarea forțată a vălului, crimele de onoare, căsătoriile minorilor, atacurile cu acid, persecuția homosexualilor, legile blasfemiei, penuria de alimente și foametea.
Contestă structurile care susțin violența și tăcerea, pledând pentru demnitate și drepturile omului la nivel mondial.
Ea abordează și teme precum feminismul, războiul, refugiații și libertatea de exprimare.
Poezia sa a fost antologizată și tradusă în peste 20 de limbi.
- Lingură și șrapnel: Versuri și rețete din timpul războiului (Daraja Press, Canada, 2024)
- Poezia femeilor iraniene (editor, Reel Content Publishing, SUA, 2008).
- 7 văi ale iubirii: o antologie bilingvă a poetelor din Persia medievală până în Iranul actual (traducător, editor, PRA Publishing, SUA, 2007, 2008)
- Ecouri în exil (PRA Publishing, SUA, 2006) – O colecție completă de poezie.
- Jahan Malek Khatun: Prințesa poetă a Persiei secolului al XIV-lea (Daraja Press, Canada, 2026)
Cărți: Războiul ne-a luat numele (Seven Kitchens Press, SUA, 2026),
De asemenea, este regizoare și se concentrează pe problemele femeilor și pe activism pentru drepturile femeilor, drepturile minorităților, drepturile copiilor și drepturile refugiaților.
- Femeile în prima linie (2013, documentar);
- Simin Behbahani 0 Pentru visul de a călări (2013, film cu poezii);
- Banafsheh Hejazi – Dezamăgire (2013, film cu poezii);
- Sholeh Wolpe – Am fost cântată în această lume (2013, film cu poezii);
- Farzaneh Ghavami – Parcul (2013, film cu poezii).
Este poet laureat al Premiului Pushcart și laureat al unui premiu umanitar al Națiunilor Unite.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.