Știri externe de ultimă oră - Livetext Război în Iran, ziua 47. Dolarul a scăzut, prin Ormuz suflă vântul. Europa vrea să elibereze strâmtoarea fără SUA

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că, în ciuda neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran, există speranțe pentru un acord de pace cu Iranul. „Nu veți rezolva această problemă peste noapte”, a precizat el, subliniind totuși că negociatorii iranieni doresc să ajungă la un acord și că este „foarte optimist în privința situației actuale”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de Turning Point USA, conform Reuters.

Interesați de subiectele Externe, International și Update me? Citiți mai mult aici.

Președintele Donald Trump a anunțat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în decurs de două zile. Aceasta vine după ce negocierile de la finalul săptămânii trecute au eșuat, determinând Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. Armistițiul existent, valabil pentru două săptămâni, mai are o săptămână până la termenul de expirare.

Blocada impusă de Statele Unite în Strâmtoarea Ormuz amplifică presiunile asupra pieței globale de petrol, afectând în mod special India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, relatează CNBC.

India, care importă peste 85% din necesarul său zilnic de petrol, adică aproximativ 5,5 milioane de barili, se confruntă acum cu o criză majoră a aprovizionării. Recent, țara a primit primul transport de petrol iranian din ultimii șapte ani, dar noile restricții americane închid această sursă de aprovizionare. Mai mult, o lovitură suplimentară a venit pe 11 aprilie, când a expirat derogarea SUA ce permitea importurile de petrol din Rusia, o altă sursă vitală pentru India într-o piață deja tensionată.

„India se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra aprovizionării, odată cu pierderea petrolului iranian și cu imposibilitatea de a obține petrol rusesc”, a declarat Mukesh Sahdev, analist-șef pentru petrol la compania XAnalysts.

Situația se complică și mai mult, având în vedere că aproximativ 3 milioane de barili pe zi de petrol care tranzitau anterior Strâmtoarea Ormuz nu mai sunt accesibili Indiei, potrivit lui Sahdev. În aceste condiții, rafinăriile indiene caută cu disperare alternative, cu un accent sporit pe importurile din Rusia.

Cu stocuri de petrol estimate la doar 160 de milioane de barili, suficiente pentru 30 de zile în caz de criză, India este vulnerabilă la șocuri prelungite de aprovizionare. În comparație, China dispune de rezerve ce îi pot asigura necesarul timp de 300 de zile.

Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă timp de 6 până la 12 luni, economia globală va intra inevitabil în recesiune, a avertizat Ken Griffin, CEO-ul fondului de investiţii Citadel, în cadrul conferinţei Semafor World Economy din Washington, potrivit CNBC.

„Să presupunem că strâmtoarea rămâne închisă pentru următoarele şase până la douăsprezece luni, lumea va ajunge într-o recesiune. Nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a declarat Griffin. Miza economică a tensiunilor din Orientul Mijlociu este uriaşă, având în vedere importanţa strategică a acestei rute de transport pentru petrol.

Griffin a subliniat că o astfel de criză ar putea grăbi tranziţia către surse de energie alternativă, precum cea eoliană, solară şi nucleară. Totuşi, el a adăugat că impactul conflictului ar fi fost şi mai grav dacă SUA ar fi întârziat o eventuală intervenţie militară împotriva Iranului, permiţându-i acestuia să-şi consolideze capacităţile militare.

Deşi bursele şi-au revenit după pierderile cauzate de atacul american asupra Iranului din februarie, perspectivele rămân fragile. Preţurile petrolului, de exemplu, se menţin la aproximativ 100 de dolari pe baril, un nivel semnificativ mai mare decât înaintea conflictului, când cotaţiile erau de sub 70 de dolari. Conform analiştilor citaţi de CNBC, riscul escaladării tensiunilor dintre SUA şi Iran nu este încă pe deplin luat în calcul de pieţe, iar economiile din Asia sunt deosebit de vulnerabile la volatilitatea preţurilor petrolului.

Cel puţin trei nave care au plecat din porturi iraniene au traversat Strâmtoarea Ormuz, sfidând blocada militară instituită de SUA, arată datele de urmărire maritimă analizate marţi, conform AFP. Totuşi, unele dintre aceste nave s-au întors ulterior în porturile de unde au plecat.

În total, şapte nave legate de Iran au traversat strâmtoarea de la intrarea în vigoare a blocadei americane, luni, la ora 14.00 GMT, potrivit datelor furnizate de platforma de monitorizare maritimă Kpler.

Printre acestea se numără vrachierul „Christianna”, sub pavilion liberian, care a transportat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini. Nava a trecut de insula Larak în jurul orei 16.00 GMT, luni, conform informaţiilor Kpler.

O altă navă, petrolierul „Elpis”, sub pavilion Comore, încărcat cu 31.000 de tone de metanol, a părăsit portul iranian Bushehr din Golful Persic pe 31 martie. Aceasta a fost detectată în apropierea insulei Larak la ora 11.00 GMT și a traversat strâmtoarea câteva ore mai târziu. Totuşi, semnalul transponderului navei a dispărut la ora 23.00 GMT, iar locaţia sa rămâne necunoscută, conform datelor analizate.

Printre alte nave care au traversat strâmtoarea se numără şi „Argo Maris”, care a navigat din Iran, potrivit aceleiaşi surse.

Conflictul din regiunea strâmtorii a complicat monitorizarea navelor, analiştii maritimi avertizând că semnalele acestora sunt adesea perturbate sau manipulate. Tensiunile s-au intensificat după ce Iranul a închis practic accesul prin strâmtoare la finalul lunii februarie, ca răspuns la atacuri americane şi israeliene asupra teritoriului său.

Statele Unite au anunţat duminică impunerea propriei blocade, după eşecul negocierilor diplomatice cu Teheranul. Potrivit CENTCOM, comandamentul militar american din regiune, blocada a fost aplicată „imparţial împotriva navelor tuturor naţiunilor” care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene din Golful Persic şi Golful Oman.

„Nicio navă nu a trecut de blocada americană şi şase nave comerciale s-au conformat instrucţiunilor forţelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman”, a declarat CENTCOM marţi, printr-o postare pe reţeaua X.

Administrația Trump va permite expirarea unei derogări de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul iranian pe mare la sfârșitul acestei săptămâni, în contextul în care SUA impun o blocadă asupra transporturilor din porturile iraniene, a relatat marți Reuters, citând doi oficiali ai administrației.

Această mișcare semnalează faptul că „Trezoreria depune eforturi maxime în cadrul strategiei Economic Fury” împotriva Iranului, a declarat unul dintre oficiali, conform raportului, referindu-se aparent la Operațiunea Epic Fury, notează Iran Insight.

Derogarea, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la ameliorarea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului împotriva Iranului. Derogarea urmează să expire pe 19 aprilie.

Țările europene elaborează un plan postbelic pentru o coaliție largă de țări, excluzând Statele Unite, pentru a ajuta la eliberarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Wall Street Journal, citând oficiali anonimi, notează Al Jazeera.

Israelul și Libanul au convenit să poarte negocieri directe suplimentare „la o dată și un loc convenite de comun acord”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA, după ce au avut loc discuții directe la Washington, marți, conform CNN.

În timpul discuțiilor, primele purtate între cele două părți în ultimele decenii, „Statele Unite și-au exprimat speranța că discuțiile pot depăși domeniul de aplicare al acordului din 2024 și pot duce la un acord de pace cuprinzător”, se arată în declarație.

„Statele Unite au afirmat că orice acord de încetare a ostilităților trebuie încheiat între cele două guverne, mediat de Statele Unite, și nu pe o cale separată”, se arată în comunicat.

„Statele Unite au subliniat că aceste negocieri au potențialul de a debloca asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică pentru Liban și de a extinde oportunitățile de investiții pentru ambele țări”, a adăugat acesta.

„Israelul și-a exprimat angajamentul de a se angaja în negocieri directe pentru a rezolva toate problemele restante și a realiza o pace durabilă care va consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea în regiune”, se arată în declarație.
Libanul, a precizat acesta, „a reafirmat nevoia urgentă de implementare deplină a anunțului de încetare a ostilităților din noiembrie 2024, subliniind principiile integrității teritoriale și ale suveranității depline a statului, solicitând în același timp un armistițiu și măsuri concrete pentru a aborda și atenua criza umanitară gravă pe care țara continuă să o îndure ca urmare a conflictului în curs”.

Dolarul a scăzut marți pentru a șaptea scădere zilnică consecutivă, după ce investitorii au devenit optimiști că un acord de pace între SUA și Iran ar putea fi posibil.

Președintele Donald Trump a declarat că discuțiile pentru a pune capăt războiului din Iran ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce eșecul negocierilor de weekend a determinat Washingtonul să impună o blocadă porturilor iraniene.

„Aveți îndrumări foarte clare din partea administrației Trump că aceștia caută o rampă de ieșire aici, iar acest lucru contribuie la așteptările pieței că în cele din urmă va exista un acord simbolic între SUA și Iran, care să permită încetarea atacurilor și ca Iranul să permită redeschiderea strâmtorii”, a declarat Karl Schamotta, strateg șef de piață la Corpay din Toronto, pentru agenția de știri Reuters.