Context internațional - Cum fac față vecinii bulgari la creșterile de prețuri după trecerea la euro: „Prețurile sunt ca în Germania, nu și salariile. Acum ai nevoie de două slujbe”

Numărul 21 în clubul Euro

Cu toate astea, bulgarii cu care am stat de vorbă sunt mai degrabă senini în fața acestei noi realități. Și, cumva, deși recunosc că e o perioadă de sacrificii, se arată mândri că au intrat în clubul celor 21 de țări care folosesc euro. O performanță de care Polonia, Ungaria și România sunt încă departe.

Urmează sezonul estival, iar turismul bulgar este considerat drept unul dintre câștigătorii siguri ai adoptării monedei unice europene. Anul trecut, în ciuda inflației globale, 13,6 milioane de turiști străini au fost înregistrați în Bulgaria, un nivel peste cel dinainte de pandemie. E de așteptat ca numărul acestora să crească, odată cu înlesnirile aduse de trecerea la euro.

„Un plus pentru afacerea noastră”

La doi pași de Giurgiu, peste Dunăre, în Ruse, terasele sunt deja pline sub soarele de primăvară. S-au deschis chiar și gheretele cu înghețată artizanală și clătite.

Vreți să citiți și alte articole despre Externe, International și Give me perspective?

Natalia, 28 de ani, și-a scos copiii – un bebeluș în cărucior și o fetiță – la plimbare în piața mare din Ruse. Discută cu un grup de mămici. „Trăiesc într-o bulă și nu simt vreo schimbare după trecerea la euro”, ne mărturisește ea. „Soțul meu se ocupă de cumpărături, deci nu știu cum au evoluat prețurile. Dar am auzit că au crescut destul de mult”.

Tânăra mamă adaugă că familia ei se situează, ca venituri, în jumătatea superioară a clasei de mijloc. „Pe noi, chiar nu ne-a afectat. De fapt, trecerea la euro e un plus pentru afacerea noastră, o platformă de vânzări online. Prețurile în euro atrag mai mulți clienți din străinătate, e mai bine pentru comerț, în general”.

„Le trimit bani părinților mei, trebuie să-i ajutăm”

Alex, 30 de ani, se întoarce de la sală, cu geanta de sport pe umăr. „Ce să zic, acum suntem ca în Germania. La prețuri, nu și la salarii, care au crescut doar cu 5-10 procente. Prețurile, în schimb, aproape s-au dublat. Scumpirile sunt de peste 30 la sută și încă nu s-au oprit. Că a fost inflație, apoi război, apoi trecerea la euro – prețurile cresc și tot cresc”, spune el.

„Acum ai nevoie de o slujbă foarte bine plătită, ca să faci față cheltuielilor. Sau de două slujbe. Nu sunt mulți cu salarii care să se compare cu cele din Vest”. Alex lucrează în IT, povestește că a avut colaborări cu IT-iști din România și a călătorit des la București. „Dar acum”, adaugă, „și industria asta moare”.

Cei mai afectați de șocul trecerii la euro, în opinia lui Alex, sunt cei din generația părinților săi. „Nu se așteptau la schimbarea asta și nici nu au cum să-și crească venitul. Trebuie să-i ajutăm. Îmi ajut părinții să se descurce, le trimit bani din când în când”.

„Cei în vârstă ar vrea să fim la fel de nefericiți ca ei”

Gorița, 20 de ani, e studentă la Sociologie. Adoptarea monedei unice europene i se pare un pas firesc, nu unul extraordinar: „Sigur, văd că părinților mei le e greu să se adapteze după trecerea la euro. Sunt alte costuri, alte calcule. Populația în vârstă din Bulgaria e, în general, conservatoare. Și e împotriva monedei euro. Părinții unor prieteni, de pildă, și-au scos toți banii din bancă, în leva, doar pentru că nu au încredere în euro. O manevră cam stupidă, în opinia mea. Pentru noi, cei tineri, e o schimbare în bine, pentru că nu mai trebuie să schimbăm bani când călătorim. Da, prețurile au crescut, dar nu dramatic”.

Zidul dintre generații e o problemă mai mare decât sărăcia, crede tânăra din Ruse. „Mă gândesc să mă stabilesc în străinătate, după ce termin facultatea. Nu din motive economice, dar nu îmi găsesc locul aici. Oamenii vârstnici din Bulgaria sunt prea închiși, prea conservatori, se opun la orice schimbare, găsesc mereu motive să ne facă reproșuri. Au nostalgia vremurilor de altădată. Ar vrea ca noi, tinerii, să urmăm tiparul serviciului de la 9 la 17 și să fim la fel de nefericiți ca și ei”.

Cetățenii peste 65 de ani reprezintă un sfert din populația Bulgariei. Tinerii ca Gorița pleacă din țară, într-o proporție tot mai mare, conform Institutului Național de Statistică de la Sofia. Pentru a stopa declinul demografic, o țară are nevoie de mai mult decât de o nouă monedă și de noi etichete, ca-n Occident, la rafturile din supermarket.