Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a detaliat, marți, cauzele evoluțiilor din ultima perioadă, sub impactul alegerilor prezidențiale, ale cursului valutar și a bursei, detaliind în același timp și scopul și amploarea intevențiilor băncii centrale.
Mugur Isărescu a explicat, marți, cu ocazia conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației ediția mai 2025, cele mai noi mișcări de pe piața de capital, în contextul electoral din ultimele săptămâni, care au determinat intervenția băncii centrale, cu costuri aferente.
Cursul valutar a ajuns marți la 5,0848 de lei pentru un euro, în ușoară creștere față de cel de luni, de 5,0315 de lei/euro, după ce a sărit prima dată de pragul de 5 lei acum două săptămâni, după primul tur al alegerilor prezidențiale câștigate de suveranistul George Simion, dar este sub recordul istoric de pe 8 mai, de 5,1222 lei/euro. Odată cu anunțarea victoriei lui Nicușor Dan, moneda națională a înregistrat cea mai puternică apreciere din ultimii trei ani în raport cu euro, potrivit datelor Bloomberg.
În ceea ce privește piața de capital, bursa a deschis și marți pe verde, la fel ca luni, indicele BET (Bucharest Exchange Trading) al BVB, cel mai important indice, care urmărește evoluția acțiunilor celor mai mari companii, din energie, dar și actori pe piața bancară și comunicații, încheind ziua de tranzacționare cu un plus de 4,08%, în timp ce după 4 mai, era pe un minus de 2,88%. Astfel, marile companii au început să recupereze din pierderile suferite în ultimele două săptămâni.
„O avalanșă de factori negativi / Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi”
„În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune istoric probabil că unele din cele mai mari. N-au fost determinate de un singur element, aici a fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public, deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat. Apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic. Și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut, luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6 mai, nu mai țin minte, n-a putut să absoarbă, să ia bani din piață și a și anunțat acest lucru”, a explicat, marți, Mugur Isărescu.
În această situație, piața a reacționat rapid, iar BNR a trebuit să intervină.
„În consecință, am asistat la ieșiri masive. Problema majoră n-au fost intervențiile, o spun acuma în clar: Banca Națională intervenit și în ziua imediat după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească, pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediere, așa se face în orice sau de către orice banca centrală în anumite situații și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o, că ne așteptam la diverse mișcări de capital. Orice intervenție scoate lichiditate din piață, deci nu cum am mai citit și așa, și acum, și la criza cealaltă din 2007-2008, «Banca Națională a luat lichiditate din piață», în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiți-vă: dacă vinzi un miliard de euro scoți din piață 5 miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei și retragerile de lichiditate sunt chiar foarte important e dacă intervențiile sunt mari”, a explicat șeful băncii centrale.
„Cursul de sub 5 lei era in imposibil de aparat”
Mugur Isărescu a explicat de ce nu a putut rămâne cursul sub pragul de 5 lei pentru un euro.
„Ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp; adică pe de o parte să apere leu, cursul și pe de altă parte să introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era in imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă – nu este cuvântul cel mai potrivit, că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă – dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Banca centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri și este un echilibru foarte dificil de făcut”, a detaliat guvernatorul BNR.
Șeful BNR a confirmat oficial că în acest context s-a creat o celulă de criză, la discuții a venit și Ministerul de Finanțe și s-au găsit soluții, astfel că s-a limitat și deprecierea cursului și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru plățile bugetare, inclusiv sume mari de plăți de pensii.
„Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice. Deci, cam aceasta a fost realitatea, pentru că am văzut, am citit o sumedenie de speculații”, a precizat Mugur Isărescu.
De ce a fost cursul relativ stabil?
Șeful băncii centrale a explicat și cum de a rămas cursul relativ stabil, prezentând grafice aferente.
„A fost stabil cam din 2021, dar, în același timp, rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Deci să nu spun că s-au dublat, dar aproape că s-au dublat. Păi cum putea să fie cursul stabil și artificial, nu?, dacă noi, în același timp, am asigurat și finanțarea unui deficit de cont curent, pe care o să-l vedeți, și ar fi și intervenit ca să ținem un curs artificial. Nu, cursul a fost curs de piață și singurul lucrul pe care l-a făcut Banca Națională în urmii 3-4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Dacă vânzările din intrările de capital pe care le făcea Ministerul de Finanțe și le-a făcut către noi, le-am fi dus imediat în piață, ca și în 2008, cursul s-ar fi apreciat”, a spus Mugur Isărescu, făcând referire și la ce s-a întâmplat în alte țări, care au o flotare mai liberă, în timp ce România are o flotare controlată.
„Deci în perioada până anul trecut până în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare: am trăit elementul ăsta, avem un deficit de balanța comercială, pe asta mai trebuia să mai apreciem cursul. Nu era vorba numai despre protestul pe care acum aproape 15 ani l-au făcut exportatorii aici împotriva aprecierii cursului, când el s-a dus de la 3,6 la trei și se vorbea chiar de un curs de 2 lei. Este vorba și despre celelalte efecte, în special stimularea creditului în valută. Păi dacă ți se apreciază moneda în felul acesta înseamnă că tu, când iei un credit în valută, plătești mai puțin la rambursare. Păi cine n-ar face asta? Și mai țineți minte că toate indicațiile Băncii Naționale de atunci – «Nu luați credite în valută, mai ales în franci elvețieni» – au fost dezavuate. Țin minte că cineva chiar mi-a spus: «Haideți, domnule guvernator, adică dumneavoastră nu vreți să luăm când banii sunt mai ieftini și dobândă mai ieftină și apreciere de curs?». Știm ce am pățit cu creditul, nu vă mai dezvolt, dacă sunt întrebări: Creditul valută a fost extrem de periculos și resorbirea lui până la nivelul actual, deci în prezent este mult sub creditul în lei, a însemnat o mare problemă, o mare problemă. A creat și multe credite neperformante, aproape 15 ani a durat ca Banca Națională să rezolve această problemă”, a spus Mugur Isărescu despre cele două motive pentru care nu a lăsat BNR cursul să se aprecieze, detaliind și contextul în care cursul putea să coboare la 4,4 -4,5 lei/euro.
„Cursul se duce unde arătă piața și în cazul României și cu asta închei ușoară prelegere, vă rog să mă scuzați, dar trebuia să o fac: Cursul este terminat de piață în condiții de cerere și ofertă. Cere și ofertă pe care a influențat-o și Banca Națională pentru că ne-au crescut rezervele în felul acesta. Cam din toamna lui trecut observați, rezervele n-au mai crescut, deci intrări de capital s-au mai diminuat, iar la sfârșitul lunii o să vedeți că, datorită intervenției pentru a tempera deprecierea decurs, rezerve mai și scad. Da, și cei care au făcut evaluări în piață nu au fost departe de situația reală”, a spus șeful BNR.
De amintit că analiștii unui mare grup bancar, ERSTE, au estimat că intervențiile BNR au însumat o cheltuială de 6 miliarde de euro, din rezerva de valută, adică aproximativ 10% din rezerva totală de valută. În esență, BNR a intervenit prin faptul că a vândut euro, pe lei, astfel crescând cererea pentru moneda națională și întărind-o pentru a nu se dezechilibra și mai mult cursul valutar.
„Suntem însă, ca să preîntâmpin vreo întrebare răutăcioasă, cu rezervele încă în intervalul optim”, a subliniat șeful BNR.
„Noi aici lucrăm cu cifre, cu date concrete, care pot oricând să fie verificate, sunt în bilanțurile noastre, în bilanțurile băncilor, pe platformele de… deci nu e vorba de conspirații, de mișcări conspirative, este vorba de o situație reală. Rezervele arată că, cursul n-a fost artificial. În mod normal, în anumite perioade, mai ales 2023, trebuia să se aprecieze. Când s-a oprit creșterea rezervelor, începem să discutăm despre un nou nivel de echilibru. Nu știm unde va fi. Putem să-l discutăm. Piața îl va termina în mare măsură. Păi, la ce ne așteptam, când avem aceste randamente și care înseamnă riscuri de țară la titluri de stat românești, comparativ cu Polonia și Ungaria? Deci o deteriorare extraordinară a riscului de țară a României. Ne așteptam la altceva decât dacă apare o situație tensionată politică, să se deprecieze cursul? Era ceva de așteptat și presiunea a fost foarte mare, n-au fost conspirații. Dar și piața valutară, și piața monetară, și bursa sunt piețe de capital. Acum nu e niciun fel de conspirație în faptul că peste tot în lume capitalul nu iubește declarații de tipul naționalizării, confiscări și așa mai departe. Și pleacă de unde sunt aceste declarații”, a conchis Mugur Isărescu, la conferința privind Raportul asupra inflației.
Citiți și:
BNR menține dobânda-cheie, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI
Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră