După cinci secole de la crearea capodoperelor sale, o echipă internațională de cercetători studiază ADN-ul lui Leonardo da Vinci în încercarea de a înțelege dacă genetica a jucat un rol în extraordinarele sale abilități artistice și științifice.
Fără descendenți direcți, Leonardo da Vinci a lăsat în urmă nu doar opere, ci și mistere pe care oamenii de știință au încercat să le elucideze. Astfel, au fost identificați 15 descendenți pe linie paternă, iar șase dintre aceștia au acceptat să participe la analize genetice. Rezultatele au arătat că toți împărtășesc același cromozom Y, moștenit aproape neschimbat din tată în fiu.
Proiectul ADN Leonardo da Vinci, lansat în 2016, reunește cercetători de la Universitatea Rockefeller din New York, Institutul J Craig Venter din California și Universitatea din Florența.
Concluziile preliminare ale studiului sunt prezentate în volumul „Genia da Vinci”, scris de Alessandro Vezzosi și Agnese Sabato, care documentează și posibilele origini orientale ale maestrului.
Analizele continuă și pe alte fronturi. La Universitatea din Florența, un schelet masculin, posibil al unui membru al familiei lui Leonardo, este testat ADN pentru a valida arborele genealogic. De asemenea, sunt planificate excavații la Biserica Santa Croce din Vinci, în căutarea altor rămășițe relevante.
În paralel, un desen în cărbune descoperit pe șemineul unei case din Vinci, denumit „Dragonul Unicorn”, este analizat pentru a stabili dacă poate fi atribuit lui Leonardo. Creatura fantastică din schiță seamănă izbitor cu alte opere ale artistului, susțin istoricii de artă.
Odată completată, harta genetică a lui da Vinci ar putea oferi o perspectivă fără precedent asupra legăturii dintre moștenirea biologică și genialitate, contribuind la înțelegerea unuia dintre cei mai străluciți oameni ai Renașterii.