CULTURA: A fost Manhattan vândut olandezilor pentru doar 24 de dolari?

A fost Manhattan vândut olandezilor pentru doar 24 de dolari?

Atunci când primii coloniști europeni au sosit în regiunea râului Hudson la începutul secolului al XVII-lea, au întâlnit poporul Lenape, care trăia de secole pe teritoriul numit Manahatta. Olandezii, atrași de blănurile de castor – resursă valoroasă în Europa după aproape exterminarea animalelor cu blană pe continent – au inițiat schimburi comerciale cu Lenape, oferind unelte, arme și alte mărfuri. În 1626, Compania Olandeză a Indiilor de Vest (WIC) a încheiat o tranzacție cu tribul, achiziționând insula Manhattan. Această „cumpărare”, din 1626, rămâne controversată datorită diferențelor culturale în înțelegerea conceptului de proprietate.

Înființată în 1621, Compania Olandeză a Indiilor de Vest (West-Indische Compagnie) avea ca scop destabilizarea puterii spaniole și portugheze în Americi și Africa. Deși a reușit să cucerească porțiuni din Brazilia (1630-1654) și a stabilit colonii în Caraibe (Aruba, Curaçao), compania s-a confruntat cu dificultăți financiare din cauza costurilor militare și a concurenței engleze. În America de Nord, WIC a fondat New Amsterdam pe Manhattan în 1624, extinzându-și influența de-a lungul , încet încet, olandezii nu doar că au colonizat terenurile, dar au început să cumpere din ce în ce mai mult pământ de la nativii zonei.

În ciuda acestor eforturi, factori precum rata scăzută a imigrației, guvernarea autocratică și investițiile insuficiente au dus la incapacitatea New Netherland de a concura cu coloniile engleze vecine. În consecință, aceasta a fost cedată Angliei în 1667.

Potrivit raportului colonistului Peter Schagen, olandezii au plătit 60 de florini (aproximativ 1.000 de dolari astăzi) pentru Manhattan. Însă nu există documente ale acordului, iar istoricii moderni susțin că Lenape – care nu recunoșteau proprietatea privată a pământului – au văzut tranzacția ca un acord de utilizare comună sau închiriere. Un act similar din 1670 pentru insula Staten, care menționează schimbul de mărgele, arme și promisiuni diplomatice, sugerează că negocierea a fost mult mai complexă decât o simplă vânzare.

Colonizarea europeană a avut un impact devastator asupra triburilor Lenape și a altor populații indigene din America de Nord. Pe măsură ce coloniștii europeni s-au extins pe teritoriile Lenape, tensiunile au escaladat, iar modul tradițional de viață al acestor oameni a fost perturbat în mod semnificativ, una dintre consecințele majore ale colonizării fiind dislocarea populațiilor indigene de pe pământurile lor tradiționale. Triburile Lenape au fost forțate să se mute din locurile în care trăiau de secole pentru a face loc coloniștilor europeni. De asemenea, lenapezii au avut de suferit și din cauza bolilor introduse de europeni, inclusive variola, gripa și alte boli infecțioase care, de asemenea, au decimat populațiile de nativi americani, care nu aveau imunitate la aceste boli noi aduse din Europa, scâzând vizibil numărul de membri ai triburilor Lenape și ducând la slăbirea acestora în fața presiunii colonizatorilor europeni.

„Actul final din 1670 pentru achiziționarea de către olandezi a insulei Staten de la poporul Munsee prezintă dovezi de negociere acerbă. În cele din urmă, olandezii au schimbat peste 100.000 de mărgele wampum, împreună cu cantități mari de îmbrăcăminte, unelte, arme și muniție, pentru viitorul borough – și au promis să recunoască actul anual ca un act de prietenie reciprocă. Dar nu există un astfel de act pentru Manhattan. Și indiferent dacă banii, bunurile sau ambele au fost schimbate în timpul tranzacției, scrie istoricul Paul Otto, schimbul a fost considerat probabil o afacere importantă de către Lenape.

Însă această afacere nu a fost considerată neapărat o vânzare de către istorice, motivul fiind faptul că Lenape și alți nativi americani cu siguranță nu cunoșteau formele europene de proprietate, nerecunoscând, prin urmare, drepturile individuale asupra terenurilor. Părerea biografilor a fost că indigenii, ale căror acțiuni au reflectat mereu atât angajamentul față de propria suveranitate, cât și dorința de a-și proteja drepturile comerciale, au crezut mai degrabă că doar împart terenurile cu olandezii sau că le închiriază.

La rândul lor, în urma acțiunilor întreprinse și a intențiilor pe care le aveau, olandezii au crezut că au cumpărat pământul și au început să îl colonizeze cu ajutorul coloniștilor lor, al africanilor înrobiți, al comercianților de diferite națiuni și al persoanelor care fugeau de persecuțiile religioase.

„Comerțul cu castori a înflorit până în punctul în care blănurile de castor au devenit o monedă acceptată pe întreg teritoriul New Netherland. Până în 1664, în New Amsterdam locuiau 1.500 de oameni, iar în întreaga așezare se vorbeau 18 limbi. Orașul era cunoscut pentru zidul care îl înconjura: Construit de oameni înrobiți, vestigiile acestuia au devenit în cele din urmă din New York. Indiferent de natura exactă a tranzacției, cumpărarea insulei Manhattan a marcat începutul colonizării europene în zonă și a avut consecințe importante atât pentru populația indigenă, cât și pentru dezvoltarea viitoare a orașului New York”.

Totuși, în august 1664, teritoriile ocupate de olandezi – New Amsterdam – au fost luate cu asalt de către soldații britanici, iar după ce guvernatorul olandez, Peter Stuyvesant a predat colonia multiculturală o lună mai târziu, aceasta a fost redenumită New York.

Între timp, locuitorii care considerau Manhattanul drept pământul lor ancestral au fost îndepărtați. Au urmat conflicte armate, tratate și deportări forțate, iar până în anii 1860 majoritatea populației Lenape a fost relocată în ceea ce astăzi este statul Oklahoma.

Trei triburi Lenape sunt recunoscute federal în SUA, dar mulți descendenți continuă să lupte pentru drepturi asupra pământurilor strămoșești. Tranzacția din 1626 simbolizează începutul dispariției lor – și ascensiunea unui oraș global.

Sursa:

https://www.nationalgeographic.com/premium/article/manhattan-dutch-lenape-new-amsterdam-york