CULTURA: Luna lu’ Cireșar, legende, obiceiuri şi superstiţii

Luna lu’ Cireșar, legende, obiceiuri şi superstiţii

Iunie este personificare a lunii a patra din calendarul roman inainte de Cezar si a lunii a sasea din calendarele iulian si gregorian dedicata zeitei luno, sotia lui Jupiter si protectoarea femeilor maritate.

Intrucat in iunie se coc ciresele, primele fructe ale anului, luna aceasta se numeste, local, Ciresar sau Ciresel. Acum, in perioada solstitiului de vara, cand ziua devine cea mai lunga si insolatia cea mai puternica din intreg anul, timpul calendaristic si vegetatia ajung la maturitate. Totusi, recoltele, oricat de promitatoare ar parea in luna iunie, sunt numai o fagaduinta; orice furtuna, vijelie, ploaie torentiala insotita de grindina poate devasta lanurile de grau, rodul livezilor si vitei- de-vie.

In luna iunie, numita si Ciresar, exista cateva sarbatori care au la randul lor o serie de traditii si superstitii care au circulat de-a lungul timpului, din generatie in generatie, si se mai pastreaza si astazi.

Omul nestiind de partea cui va fi in final victoria in razboiul dintre fortele naturii, benefice sau malefice, a preamarit atat sfintii crestini imbracati in haine pagane (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sanpetru), cat si divinitatile pagane imbracate in haine crestine (Dragaica, Sanzienele). La aceste reprezentari se adauga sarbatorile cu data mobila: Sarbatoarea cea mai importanta a lunii cireselor in anul acesta este fara doar si poate RUSALIILE.

Apoi Mosii de Vara, Duminica Mare, Lasatul Secului de Sanpetru si altele. Targurile Dragaicei si Sanzienelor, organizate in a doua jumatate a lunii iunie, pastreaza amintirea unei divinitati agrare preistorice celebrata la solstitiul de vara.

Cel mai important fenomen astronomic ce are loc in aceasta luna este solstitiul de vara (21 iunie), cea mai lunga zi din an.

In calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante din an, cu multe sarbatori si evenimente folclorice, insotite de practici rituale care au semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Sa le luam pe rand.

Obiceiuri si traditii de Rusalii, ziua in care jucau Calusarii

Sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant sau Rusaliilor este ziua in care, cu ajutorul calusarilor, daca esti bolnav, te poti face bine sau cel putin asa se zice din batrani. Tot din batrani se spune ca dansul calusarilor, in general, are scopul de a apara oamenii, vitele si recoltele de influentele negative. Spre deosebire de strigoi, care le provoaca necazuri oamenilor in anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune ca-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respecta zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la nastere si preziceau moartea oamenilor.

De aceasta zi se leaga o multime de obiceiuri si ceremonii: se impodobesc locuintele, portile si anexele gospodaresti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusarilor; se sfintesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite in medicina populara; se impletesc cununite din spice de grau si flori de camp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea casatoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descantece. Cum scriam mai sus, numele lunii iunie vine de la zeita luno, sotia lui Jupiter si protectoarea femeilor maritate. Poate de asta se crede ca nuntile facute in iunie duc la cupluri durabile.

Apoi vin: pe 21 iunie este solstitiul de vara si Ziua Soarelui, pe 24 iunie este Ziua Sfantului Ioan Botezatorul si Sanzienele, iar pe 29 iunie sunt sarbatoriti Sfintii Petru si Pavel.

Solstitiul de vara in emisfera nordica este cea mai lunga zi din an. De aici, ziua se scurteaza, devenind egala cu noaptea, la echinoctiul de toamna. De momentul solstitiului de vara este legat si un ritual de transformare a unei bijuterii din aur in talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent daca este un inel, o moneda sau pandantiv.

Cu o zi inainte de solstitiu, bijuteria este pusa intr-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavanda, musetel, sunatoare), ce reprezinta elementul pamant.

In zorii zilei solstitiului de vara, se scoate obiectul de aur dintre ierburi si se pune intr-un vas cu apa curata, apoi prin flacara unei lumanari galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificata cu elementul focului. Cu flacara de la lumanare, se da foc ierburilor uscate din vas, lasandu-le sa arda si sa isi imprastie aromele.

24 iunie: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sinzienele

Potrivit Sfintei Scripturi, zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul a avut loc dupa ce Zaharia, tatal sau, a tamaiat in sfantul altar - loc in care numai arhiereul intra o singura data pe an, in luna a saptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Aceasta luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie si alta din octombrie. Avand in vedere cele descoperite in Sfanta Scriptura, Sfintii Parinti au randuit ca ziua zamislirii Sfantului Ioan sa fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de nastere.

Potrivit Sfintei Scripturi, in acest timp era preot la Templul din Ierusalim Sfantul Proroc Zaharia, invatator al Legii Vechi, care a fost ales sa fie tatal Sfantului Ioan Botezatorul. Preotul Zaharia era casatorit cu Elisabeta, care era sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Noaptea de Sanziene — cum este denumita in folclorul romanesc — a devenit o serbare populara, cu caracter traditional. Pentru tarani, aceasta zi este foarte importanta pentru prognoza vremii. In credinta populara, se considera ca daca ploua de Sf. Ioan Botezatorul (Sanziene) sau dupa, este de rau augur deoarece urmatoarele 40 de zile va ploua neincetat, deci recolta de grau, alune de padure si salata va fi distrusa.

Din timpuri stravechi, semnul cercului a fost considerat de o importanta coplesitoare, crezandu-se ca el are forte magice. Inelele, coroanele, bratarile, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu intamplator au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic sa-i apere pe purtatorii lor de fortele raului, care nu pot sa treaca peste aceasta granita imaginara fara sfarsit sau inceput, in filosofie el reprezentand nesfarsitul, infinitul.

Traditia dansurilor populare (existente in toata Europa), in care oamenii se tin de mana sau pe dupa umeri, alcatuind un cerc inchis (de tipul horei), are aceeasi semnificatie. De asemenea, cu ocazia solstitiului de vara sunt organizate festivaluri dedicate focului si apei.

Sanzienele se sarbatoresc in fiecare an pe 24 iunie si sunt cunoscute in mitologia romaneasca drept zanele rele din clasa ielelor, sinonime cu Dragaicele. Sanzienele sunt detinatoare ale unor puteri magice. Ele investesc plantele si mai ales florile ce le poarta numele cu proprietati magice, facandu-le apte pentru a veni in ajutorul celor care isi doresc iubirea. Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, tamaduiesc bolnavii si apara semanaturile de grindina.

Cei mai importanti propovaduitori ai credintei crestine, Sfintii Apostoli Petru si Pavel, sunt sarbatoriti la data de 29 iunie

In jurul sarbatorii se pastreaza o multime de traditii si de obiceiuri, transmise din generatie in generatie.

Apostolii Petru si Pavel sunt pomeniti impreuna pentru ca au fost martirizati in ziua de 29 iunie a anului 67. In traditia romaneasca, sarbatoarea Sfintilor Apostoli este cunoscuta sub numele de Sanpetru de vara. Aceasta marcheaza miezul verii agrare si inceputul secerisului.

Sanpetru este un personaj indragit in povestirile si in snoavele populare. In vremuri indepartate, cand oamenii erau mai religiosi, Sanpetru de vara mergea pe pamant fie singur, fie insotit de Dumnezeu, era imbracat in straie taranesti, fiind preocupat ca orice gospodar de cresterea vitelor si zmai ales de pescuit.

Sanpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta in luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a incredintat portile si cheile Raiului, spune traditia. Acolo fiind stapan peste camarile ceresti, Sfantul Petru hraneste animalele salbatice, mai ales lupii, dar fierbe si grindina, care se topeste in bucatele mici si nu mai este atat de periculoasa.

Din aceasta zi, cucul si privighetorile nu mai canta. Daca tuna si fulgera in ziua Sfintilor Apostoli, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Surse: Pagina de Facebook a Muzeului National al Èšaranului Roman; https://alba24.ro; https://adevarul.ro/; https://www.libertateapentrufemei.ro.

Sursa foto: Arhiva de Imagine MÈšR - Colectia Leopold Adler | Vedere din satul Bintinti (actualmente, satul Aurel Vlaicu) /Hunedoara/ 1872-1924 (AL-798)

Vreti sa cititi stirea originale?