DIVERSE: „DJ MĂ-TA” în concert diseară la Palatul Culturii. Dezbatere: ce fel de petreceri pot fi acceptate în instituții de cultură? Reacția ministrului

„DJ MĂ-TA” în concert diseară la Palatul Culturii. Dezbatere: ce fel de petreceri pot fi acceptate în instituții de cultură? Reacția ministrului

Alte două seri dedicate petrecerilor sunt programate în același loc. Prima a avut loc vineri, 27 iunie, fiind anunțată ca „o seară 100% house”, iar cea de-a doua este programată pentru această seară, avându-i în prim-plan pe DJ MĂ-TA și Paul VLJ. Evenimentul promite, potrivit organizatorilor de la Paradox Events, o „transformare” a curții Palatului într-un „dancefloor 360° – DJ-ul în mijloc, vibe-ul peste tot”. Pe afiș se regăsesc și HAYKY, PRANKIE și MATEK. Astfel de evenimente au avut loc și în cadrul Senzoria Festival, tot anul acesta, când în curtea interioară a Palatului Culturii au fost invitați Lina, Taraf de Caliu, Buniku & Covin, Șuie Paparude, Sunny & Clay, zile în care a răsunat muzică funk, house, techno și lăutărească.

Fosta ministră a Culturii, Natalia Intotero, actualul ministru András Demeter și directori ai instituțiilor ieșene de cultură au opinii diferite despre cât de potrivit este ca un spațiu cu valoare istorică să devină scenă pentru DJ. Sunt petrecerile din curtea Palatului Culturii un semn de deschidere culturală sau o alunecare într-o zonă de compromis?

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Fosta ministră a Culturii: „Nu putem fi de acord cu petreceri în cadrul acestor instituții”

Natalia Intotero, fostă ministră a Culturii până acum câteva zile, și-a exprimat poziția față de această practică în cadrul ultimei vizite la Iași, pe 16 iunie, în contextul discuțiilor legate de Teatrul Cub. Deși evenimentele au respectat cadrul legal și au fost aprobate de conducerea Palatului, Natalia Intotero a tras un semnal de alarmă.

„Nu dorim să oprim activitatea prin care dânșii să își poată face venituri proprii. Nu dorim să oprim publicitatea activității, dar în egală măsură și a clădirilor pe care le au dânșii în subordine, dar nu putem fi de acord cu petreceri în cadrul acestor instituții, trebuie să avem grijă și să păstrăm patrimoniul cultural pe care l-am primit moștenire și să-l punem în valoare”, a declarat aceasta pentru TVR Iași.

Contactat de „Ziarul de Iași”, managerul interimar al Palatului Culturii, Andrei Apreotesei, a spus că evenimentele sunt atent gestionate și au loc exclusiv în curtea interioară a edificiului. Acesta a explicat că declarația Nataliei Intotero a fost făcută în contextul în care a crezut că petrecerile au loc în clădirea instituției, nu în curtea interioară.

„După ce a văzut că este vorba despre curtea interioară, fiindcă nu știa care era spațiul, nu a fost nicio problemă. Toate petrecerile sunt doar în curtea interioară, cu intrare de afară, nu se intră absolut deloc în Palatul Culturii. În curtea interioară a fost și Balul Palatului. Sunt tineri artiști români, foarte mulți din Iași, fie că vorbim despre cei care au făcut videografica pe Palat, fie că vorbim despre cei care au pus muzica propriu-zisă”, a transmis Andrei Apreotesei.

El susține că, dincolo de distracție, evenimentele devin și o platformă de promovare pentru tineri creativi, precum DJ, videografi sau artiști vizuali.

Ministrul Culturii, András Demeter: „Orice eveniment compatibil cu rolul oricărei instituții de cultură nu poate și nu trebuie să fie oprit”

 Întrebat de „Ziarul de Iași” cum se poziționează față de acest subiect – dacă petrecerile își au locul în aceste instituții – actualul ministru al Culturii, András Demeter, a invocat principiul autonomiei instituționale și un sens larg al conceptului de „cultură”. Conform acestuia, cheia este respectarea reglementărilor legale. Atât timp cât acestea sunt respectate, Ministerul Culturii nu ar trebui să intervină, iar decizia finală ar aparține instituției-gazdă.

„Există în domeniul Culturii, ca în orice alt domeniu, niște reglementări. Dacă aceste reglementări generale sau speciale sunt respectate, atunci orice eveniment compatibil cu rolul, scopul și obiectivele oricărei instituții de cultură nu poate și nu trebuie să fie oprit cu atât mai mult cu cât el poate să contribuie la realizarea fie de venituri proprii ale acelei instituții, fie la îmbogățirea capitalului de imagine”, a transmis András Demeter, pentru „Ziarul de Iași”.

Potrivit ministrului, autonomia instituțională este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte. Aceasta ar oferi instituțiilor culturale dreptul de a-și gestiona activitățile – inclusiv cele care presupun petreceri sau concerte – fără intervenția autorităților centrale sau locale.

„Măsurile de interzicere sau de blocare a exercitării competențelor conducerii respectivelor instituții nu pot fi făcute decât fie pe cale administrativă, fie pe cale legală, adică de acte normative. În rest, nu vorbim decât despre niște păreri. Dacă această instituție, din diverse considerente, acceptă un eveniment cu toate specificitățile sale, atunci se prezumă că acel eveniment este în consonanță cu legislația și cu reglementăriile subsecvente. Astfel, direcțiunea ce a aprobat un eveniment care, ulterior, se dovedește a nu fi fost compatibil cu misiunea instituției respective, poartă toată răspunderea pentru decizia sa”, a mai spus Demeter, avertizând că orice tentativă de a impune interdicții de la centru nu face decât să dilueze responsabilitatea managerială.

Tot actualul ministru al Culturii a precizat că toate genurile de muzică – „mai moderne, mai contemporane sau mai marginalizate” – fac parte din „sensul mai larg al noțiunii «cultură» și au aceleași drepturi ca celelalte genuri de muzică mai cunoscute și consacrate”.

Directorul BCU Iași: „Instituțiile de cultură se află între ciocan și nicovală”

 Pentru a înțelege mai bine cum se raportează comunitatea culturală locală la organizarea petrecerilor în instituții de patrimoniu, „Ziarul de Iași” a solicitat opiniile unor directori ai instituțiilor de cultură ieșene. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași (BCU), a vorbit despre faptul că fiecare instituție își construiește un „ghid” care îi permite să organizeze un anumit tip de evenimente, luând în considerare atât legislația, cât și regulamentele interne.

„Cert este că instituțiile de cultură se află între ciocan și nicovală. Ciocanul e bugetul din ce în ce mai sărac, iar nicovala e ideea că instituțiile de cultură trebuie să producă bani, lucru care este complet greșit, din punctul meu de vedere. Din această perspectivă, statul, prin slaba finanțare a instituțiilor de cultură, încurajează astfel de demersuri pe care le caracterizez drept creative”, a declarat Ioan Milică.

Acesta a explicat că organizarea unor evenimente de tipul petrecerilor nu se pretează pentru o bibliotecă, un muzeu sau un cinematograf, întrucât sunt locuri care „dețin și transmit cunoaștere”. De aceea, directorul BCU consideră necesară o revizuire legislativă, astfel încât instituțiile de cultură să nu mai fie nevoite „să apeleze la soluții care ridică dileme morale în societate”.

„În mod sigur la Biblioteca Centrală din Iași nu vor fi organizate astfel de evenimente. Pe de o parte, profilul instituției nu permite astfel de câștiguri pentru veniturile proprii. Pe de altă parte, consider că astfel de evenimente ar sta mai bine în alte locuri decât în cele emblematice ale marilor orașe din România”, a completat acesta.

Oltița Cîntec: „Cultura vie trebuie conectată la oameni, nu izolată”

 Pe de altă parte, Oltița Cîntec, teatrolog, consideră că instituțiile culturale nu trebuie să devină inaccesibile, iar atragerea tinerilor prin forme noi de expresie poate deveni chiar o șansă pentru viitorul culturii.

„Organizarea unor evenimente, altele decât cele tipice misiunii unei instituții publice, nu trebuie exclusă aprioric. O cultură sănătoasă face parte din viața oamenilor, nu e ermetizată, distantă. Peste tot în lumea civilizată se fac, însoțite, firește, de măsuri stricte de protecție patrimonială”, a menționat managerul Teatrului „Luceafărul” din Iași.

Concertele pe placul tinerei generații ar putea deveni, potrivit acesteia, „un element de stimulare a gustului cultural”, condiția fiind, însă, ca respectivele activități să fie adecvate profilului instituției. „Adică să nu fie triviale, din registre subculturale, să fie relevante și, cumva, să facă o conexiune implicită cu locul respectiv ca organism cultural”, a precizat Oltița Cîntec, referindu-se nu doar la simplă închiriere a spațiului, contra unei sume de bani, ci la „un program coerent, bine gândit, de atragere a noilor publicuri”.

Referindu-se strict la cazul Palatului Culturii, teatrologul a explicat că principala problemă este legată de numărul decibelilor, întrucât vibrațiile de mare intensitate pot afecta edificiul.

„E o temă care a revenit în atenție cu ocazia fiecărui concert din fața așezământului, a spectacolelor pirotehnice/focuri de artificii. Pentru curtea interioară, problematica e similară. În privința standardelor ISU, a ocrotirii valorilor muzeale, refuz să-mi închipui că n-ar fi respectate”, a declarat Oltița Cîntec.

Regulamente care trasează limite clare: exemplul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași

 Nu toate instituțiile de cultură din Iași lasă loc de interpretări în privința evenimentelor private. De exemplu, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din Iași a inclus explicit în regulamentul intern o interdicție privind organizarea petrecerilor.

„Noi avem și stipulat în regulamentul intern că nu pot fi organizate petreceri private. Palatul Culturii are un alt statut, aparține de Ministerul Culturii, în timp ce noi ținem de Consiliul Județean. Sunt alte obiective importanteîn orașe care, prin statutul lor, permit astfel de evenimente”, a transmis Lucian Dan Teodorovici, directorul MNLR Iași.

Publicitate și alte recomandări video

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: „DJ MĂ-TA” în concert diseară la Palatul Culturii. Dezbatere: ce fel de petreceri pot fi acceptate în instituții de cultură? Reacția ministrului