ECONOMIE: Ce este taxarea inversă la TVA. Cum funcționează și ce avantaje are? Avocat: „Este ca și cum ai scoate hoții de pe conducta de bani”

Ce este taxarea inversă la TVA. Cum funcționează și ce avantaje are? Avocat: „Este ca și cum ai scoate hoții de pe conducta de bani”

Avocatul Gabriel Biriș, specializat pe probleme fiscale, spune că România ar putea aduce rapid la buget cinci miliarde de euro din sumele neîncasate anual din TVA, estimate acum la nouă miliarde de euro.

Cum suntem acum

România are trei cote de TVA: 5%, 9% și 19%. Cota de 5% se aplică în principal la energia termică, cea de 9% la alimente și medicamente, iar cea de 19% la restul produselor.

Taxa nu este plătită deoarece este decontată prin suveici de firme care își facturează între ele servicii și bunuri, iar la final acestea sunt băgate în faliment și banii nu mai sunt recuperați. Practic, este o fraudă generalizată.

Taxarea inversă este un mecanism care permite evitarea fraudelor la TVA. Acesta transferă răspunderea pentru plata finală a TVA la bugetul de stat de la vânzător la client.

Dar cum firmele de pe lanțul de tranzacții sunt și vânzători, și clienți, atunci acestea sunt forțate să colecteze taxa.

Ce este TVA

Avocatul Gabriel Biriș a explicat pentru Libertatea cum funcționează taxarea inversă la TVA.

„În primul rând, ca să înțelegem taxarea inversă, trebuie să înțelegem cum funcționează taxa pe valoarea adăugată (TVA). E un impozit pe consum. El este venit la bugetul de stat doar în momentul în care TVA e achitat de consumatorul final. Între companii plătitoare de TVA, TVA-ul este neutru”, spune Biriș.

Avem deja taxare inversă la anumite bunuri

„În momentul de față, directiva TVA se bazează pe regimul tranzitoriu de 30 de ani. Coexistă plățile fracționate, adică ce avem noi în momentul de față la TVA pe teritoriul național, adică se ia TVA-ul de pe lanț. Și regimul de taxare inversă care se aplică la toate tranzacțiile intracomunitare și la bunuri de mare risc, precum cereale, imobile, fier vechi și mai nou la telefoane mobile și calculatoare peste 5.000 de euro”, mai spune expertul.

Ce ar însemna generalizarea taxării inverse?

„Ar însemna să avem același regim ca la achizițiile intracomunitare la tranzacțiile între companiile românești. Adică practic nu mai circule TVA-ul între firme”, explică Biriș.

România nu colectează 30% din TVA, în vreme ce media europeană este de 6%, iar introducerea de noi taxe fără a se opri furtul la TVA a fost aspru criticată de mediul de afaceri, cât și de Eugen Rădulescu, consilier în cadrul BNR.

Cine sunt consumatorii

Mai precis, fiind o taxă pe consum, TVA este plătită de consumatorii finali.

Aceștia sunt și ei de mai multe categorii:

• statul și instituțiile publice – care nu cumpără fără factură
• firmele și entitățile fără drept de deducere, precum bănci, asigurări, școli și spitale – nicio astfel de organizație nu face plăți fără facturi
• consumul gospodăriilor, adică cetățenii pe persoană fizică. O felie sunt utilitățile, iar aici nu se fac plăți fără factură. O altă parte este retailul modern, adică supermarketurile, comerțul online și benzinăriile, unde nu poți să cumperi fără cu bon. Și mai rămâne retailul mic unde ori primești, ori nu primești bon.

Conform lui Biriș, toată această zonă înseamnă circa 5% din procentul de 30% de TVA neîncasat de stat.

Deci unde este restul? Răspunsul este că acesta se află în tranzacțiile făcute între firme.

„E ca apa în natură”, spune Biriș.

Există efecte negative?

Expertul spune că pentru firme nu există efecte negative, cu excepția unei posibile lipse de finanțare până se închide circuitul economic și banii sunt vărsați la stat.

„Efectul pe buget al eliminării e zero. Pentru că B2B (business to business n.r.) e neutru. Ce primești, dai. Poate să existe un gap de finanțare până se închide circuitul economic, dar costurile sunt derizorii față de câștiguri”, arată acesta.

Guvernele din ultimii ani au implementat sistemul E-Factura, atât pentru plățile între companii, cât pentru achizițiile făcute de consumatori. Măsura trebuia să găsească unde nu se fac plăți la TVA, dar până acum nu a avut roade, deoarece Fiscul nu are softuri care să analizeze datele și să găsească evazioniștii.

Avem birocrație online

Biriș spune însă că statul a mutat birocrația de zi cu zi în online.

„Sisteme ca E-Factura se concentrează pe supradeclarare și problema e la neplată. De declarat, le declară”, spune el.

Problema este că TVAl se fură pe lanț.

„Vedeți constatarea Curții de Conturi cu mii de firme la aceleași adrese cu 30 de miliarde de lei datorii la stat. Ce e cu firmele alea? Intrați pe net și vedeți. Dați pe Google «cumpăr firme cu datorii». Sunt sute de anunțuri, am și postat la un moment dat. Se bagă în faliment, se face procedură simplificată și pa și la revedere”, conform finanțistului.

Pierde cine fură

Astfel, reticența la introducerea taxării inverse o are practic cine fură banii, potrivit lui Biriș.

„Pentru că cine fură? Nu poți să furi atâția bani fără să ai protecție. Ia să încerce unul din noi să nu plătească TVA pe 25 ale lunii și până pe 30 are conturile blocate. Asta e taxarea inversă: scoți banii din conducta la care s-au mufat hoții”, a mai punctat acesta.

„Cu taxarea inversă scoți hoții de pe țeavă. Ce sens are să faci patrulă pe conductă, când poți să închizi robinetul la bani?”
Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate

Cine nu dorește

Acesta spune că sunt mai multe categorii de oameni care pierd dacă aceasta s-ar generaliza.

„Pe partea de debirocratizare a ANAF, din patru mii de inspectori fiscali, două mii lucrează pe rambursări. Ca să ce? Ca să confirme 97% din sumele cerute la rambursare. Deci practic jumătate din toată forța de inspecție în loc să combată evaziunea și să facă controale cu sens lucrează pentru 3% din sumele cerute la rambursare”, mai susține el.

„Când ai taxare inversă se îmbunătățește calitatea mediului de business, că nu mai trebuie să prefinanțezi TVA-ul pe care îl plătești pentru investiții. Pur și simplu nu mai trebuie să scoți bani din buzunar când emiți o factură și nu-ți plătește clientul. De multe ori clientul fiind statul”, mai arată finanțistul.

O altă categorie ce ar putea pierde o constituie firmele de consultanță fiscală. „Și printre noi, printre consultanți sunt unii care își fac o socoteală. Mulți lucrează pe conformare, pe asistență la rambursări și unii se gândesc că nu mai au de lucru”, mai susține acesta.

Protecție politică

Gabriel Biriș acuză însă că cei mai mari evazioniști sunt protejați politic.

„Peste tot, în toată lumea, politicul își extrage rente de la guvernare. Că sunt comisioane la contractele de achiziții, că sunt sinecuri bine plătite. Dar nicăieri în lumea asta nu vedem că evaziunea e controlată și protejată politic… Cine nu vrea chestiunea asta sunt în principal marii hoți. Și-au dat seamă că președintele chiar vrea să o facă”, avertizează acesta.

Avem nevoie de derogare de la Comisia Europeană

Cu toate acestea, dacă România vrea să aplice taxarea inversă la TVA are nevoie de o derogare din partea Comisiei Europene.

Aceasta se poate obține ușor, însă e nevoie de o argumentație corectă, iar pentru acest lucru e nevoie de implicarea președintelui Nicușor Dan în privința direcției.

Mai exact, e nevoie ca Nicușor Dan să insiste în privința includerii taxării inverse în pachetul de măsuri ce va fi adoptat de viitorul Guvern proeuropean pentru reducerea deficitului.

„Depinde foarte mult de domnul președinte. Dacă nu ia lead-ul (conducerea – n.r.) pe subiectul ăsta ca să obținem derogarea, și se poate obține ușor, atunci nu avem șanse. Depinde de voința politică, la fel ca întotdeauna. Voința politică e de la partidele politice și de la președinte”, notează expertul.

Ce mai trebuie să facem

Acesta mai spune că, pe lângă taxarea inversă, România are nevoie și de supraimpozitarea sumelor ce nu pot fi justificate și transparentizarea deținerilor din paradisuri fiscale.

Acest articol a fost realizat pornind de la datele oferite de Google Trends.