ECONOMIE: ING: „Băncile nu pun niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată”. Doar 4% din victimele fraudelor online își recuperează banii

ING: „Băncile nu pun niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată”. Doar 4% din victimele fraudelor online își recuperează banii

Reprezentanții ING trag un semnal de alarmă, în contextul în care fraudele online au luat amploare și doar 4% din victime își recuperează banii, și îi învață pe români că băncile sau autoritățile nu pun niciodată presiune pe ei să confirme o plată, ci doar infractorii.

La nivel internațional, mai puțin de 5% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, arată un raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance.

Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari.

„Sistemele de monitorizare ale ING lucrează pentru a depista fraudele. În egală măsură, investim foarte mult și în acțiuni de educaţie şi conştientizare a fraudelor din mediul online. Grupările de atacatori cibernetice sunt foarte bine organizate. Este fundamental să reținem că reprezentanții băncii sau autoritățile nu vor pune niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată, pentru a fi în siguranță”, a declarat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring&Prevention, ING Bank România, la întâlnirea organizată în parteneriat cu DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), pentru informarea publicului despre cele mai recente metode de fraudă digitală.

ING a spus care sunt cele mai populare scenarii de fraudă

• Unul dintre cele mai întâlnite scenarii de fraudă foloseşte metoda spoofingului. Victima este sunată de către „bancă” sau o altă instituție, folosind un număr de telefon fals, şi i se cere să verifice că este sunată din partea băncii prin căutarea pe Google a numărului de telefon respectiv.

După ce victima verifică și vede numărul respectiv pe site-ul oficial, capătă încredere că vorbește cu un reprezentant al instituției.

Apoi, atacatorul îi solicită victimei să transfere banii pe care îi are disponibili într-un cont securizat, întrucât contul său bancar a fost compromis. În felul acesta, explică falsul reprezentant al băncii, omul respectiv va fi protejat.

Victima nu știe că odată ce banii sunt transferați, nu îi mai poate recupera. În urma presiunii atacatorilor, invocând un sentiment de urgență, victima dă curs operațiunii și transferă suma în contul indicat, fără să știe că acest cont este sub controlul atacatorilor, fiind un cont de cărăuși de bani.

Imediat ce suma intră în contul beneficiarului, acesta retrage banii care merg către gruparea infracțională sau sunt transferați mai departe în alte conturi.

Șef ING: Când au intrat banii, atacatorii îi retrag instant, nu aşteaptă

„Când au intrat banii, ei merg mai departe și îi retrag instant. Niciun atacator nu aşteaptă. Cifrele sunt scăzute pe zona de recuperare. Este foarte important să sesizăm cât mai rapid autorităţile, dar mai important este să prevenim. În aplicaţia HomeBank, vom lansa în curând funcționalitatea „Închide-i apelul Fraudei”, un mesaj afișat clientului atunci când are un apel în curs și este pe cale să semneze o plată în lei în aplicația mobilă”, mai explică Alin Becheanu, șef la ING.

Aceasta este una dintre cele mai simple metode de a verifica fiecare dacă este victima unei înșelăciuni în line: să închidă apelul și să sune înapoi pe acel număr.

• În alte cazuri, atacatorul îi spune victimei că i s-a aprobat creditul și că o așteaptă în sucursală pentru a ridica banii.

Victima este speriată pentru că nu a solicitat niciun credit și dorește să rezolve cât mai repede problema, așa că îi spune atacatorului că este o greșeală pentru că nu a făcut nicio solicitare de credit.

Apoi, atacatorul îi confirmă că datele sale au fost compromise și că acest caz va fi raportat către poliție, așa că în câteva minute va fi contactată de către un ofițer.

La câteva secunde, persoana respectivă este sunată de pe un număr de telefon de o persoană care se recomandă a fi comisar de poliție și care îi comunică faptul că a fost victima unei fraude și este nevoie să ofere sprijin poliției pentru a finaliza acest caz și a prinde fraudatorii.

„Infractorii din mediul online își perfecționează constant metodele și scenariile de atac, de aceea ar fi important să nu ne blocăm neapărat în analize tehnice ale unor elemente foto, video sau audio care acompaniază tentativa de fraudă”, a precizat Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Cele 3 elemente care apar în fraudele online, dezvăluite de DNSC

• Munca „de acasă” te poate transforma în cărăuș de bani. Sunt oferte false de angajare pe social media prin care victima ajunge pe grupuri de Telegram, unde este pusă să folosească propriul cont bancar pentru anumite tranzacții.

În afara faptului că rămâne fără bani, victima este în pericolul de a deveni parte dintr-o rețea de spălare de bani. De aceea, recomandă autoritățile, nu dați like și share pentru bani.Frauda „tu ești în acest filmuleț”? Este vorba despre un mesaj care a circulat foarte frecvent pe rețelele de mesagerie instant și social media, aparent inofensiv, care întreba victima dacă este în materialul video trimis.

Prin urmare, fără să știe că este o înșelătorie, victima dă click pe clip și ajunge să instaleze un malware și să piardă controlul asupra contului.

• Un alt tip de mesaj popular în online cere votarea anumitor persoane pentru a câștiga un concurs sau o bursă.

„Trebuie să fim conștienți de trei elemente care sunt numitor comun în majoritatea fraudelor. Indiferent de povestea pe care ne-o prezintă atacatorii, prima dată vor încerca să ne emoționeze pentru a fi mai impulsivi și mai puțin vigilenți. Emoția poate fi pozitivă („ai câștigat un premiu” ori „câștigi de zece ori suma investită într-o lună prin programul nostru”) sau negativă („banca suspectează o fraudă pe contul tău”, „cineva a efectuat un credit pe numele tău”). Ulterior, o să observăm în scenariul prezentat cel de-al doilea element – urgența („validează acum datele sau pierzi accesul la cont”, „mai sunt X locuri disponibile”). În final, apare și al treilea element care constituie un indiciu clar că este o tentativă de fraudă – solicitarea de a furniza date, de a instala aplicații pe dispozitiv sau de a deschide anumite conturi. Dacă regăsiți toate aceste elemente într-un apel, mesaj sau mail primit de la un necunoscut, de la un prieten sau chiar de la o anumită entitate din sectorul public sau cel privat, cel mai probabil sunteți foarte aproape de a cădea în capcană. Opriți-vă și raportați inițiativa către autorități”, îndeamnă Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC)

Binance: Ofertele prea bune ca să fie adevărate sunt, cel mai probabil, false

• Nici platformele crypto nu sunt lipsite de riscuri. Sunt folosiți diferiți influenceri sau persoane publice ce promovază platforme necunoscute, însă ce au legături cu activități ilegale.

Oficialii spun că platformele de investiții nu transmit niciodată link-uri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet.

Este și cazul recent al unui român care a pierdut 20.000 euro în 90 de minute, păcălit că va câștiga 40.000 de euro. „Mi-a spălat creierii, e nebunia câștigului”, spune bărbatul.

„Criptomonedele oferă acces extins la investiții și servicii financiare și se evidențiază ca un domeniu unde inovația este accelerată și constantă. Aceste avantaje vin la pachet și cu responsabilitatea de a preveni utilizarea lor în scopuri ilegale. Binance susține ferm eforturile autorităților și ale sectorului bancar în prevenirea și combaterea criminalității financiare. Totodată, încurajăm utilizatorii de servicii financiare, atât a celor din zona criptomonedelor cât și a celor tradiționale, să se informeze mereu foarte bine înainte de a da curs invitațiilor care par să aducă profituri rapide sau randamente extraordinare ale investițiilor. Multe dintre ele, deși atrăgătoare, pot fi fraude. Binance nu transmite niciodată linkuri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet”, a declarat Ilie Pușcaș, Country Manager Binance.

Cititi si alte stiri despre ECONOMIE: ING: „Băncile nu pun niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată”. Doar 4% din victimele fraudelor online își recuperează banii