EDUCATIE: Hrisovul de pe Valea Șușiței

Hrisovul de pe Valea Șușiței

Situat la 15 km nord-vest de oraşul Târgu-Jiu, pe malul stâng al râului Şuşița, la poalele Munților Vâlcanului, satul Stăneşti adăposteşte un vechi lăcaş istoric ecleziastic, care poartă hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Aşa cum mărturiseşte şi pisania bisericii scrisă cu slove în piatră, aflată deasupra uşii de la intrare în pronaos, care se păstrează în condiții foarte bune, sfântul lăcaş din Stănești a fost ctitorit în 1732 de către boierul Constantin Obedeanu, viitor mare paharnic, consilier imperial în Oltenia, în timpul stăpânirii austriece.

„Această sfântă şi dumnezeiască biserică unde se cinsteşte şi se prăznuiește hramul sfinților mai marilor voievozi Mihail şi Gavriil este din temelie şi cu toate podoabele ei înfrumusețată după cum se vede cu toată osteneala şi cheltuiala cinstitului dumnealui jupan Constantin Obedean”, scria în piatra din 1732. Urmează apoi numele meşterilor pietrari, Dobre şi Ioan, cei care au executat și scris pisania ca și ancadramentele ușii și ferestrelor.

Stanca Obedeanu, soția ctitorului bisericii, mărturisea la 17 martie 1749: „Eu Stanca stolniceasă dinspre boieriu mieu Obedeancă, iar dinspre părinții miei fata raposatului Dositheiu Brailoiu, feciorului banului Cornea Brailoiu, am socotit de am dat danie moşia Stăneşti sa-i fie sfintei bisericei noastre care am făcut-o noi de piatră la Stănești unde este hramul mai marilor Voievozi Mihail şi Gavriil”.

Pereții pronaosului ilustrează un tablou votiv, reprezentând portretele familiei Obedenilor și rudelor sale: „La dreapta intrării Jupan Constantin Obedeanul, comisar împărătese, ținând biserica cu jupânita sa Stanca, care era zugrăvită în stânga intrării”. Urmează boierii Dosithciu Brăiloiu, Cornea Brăiloiu, Matein Vornicu, Maria Cantacuzino și alții. În secolul XIX, familia Bibescu, noii ctitori, au repictat biserica și „pereții de nord, sud şi vest ai pronaosului evocă un tablou votiv care ilustrează un moment din evoluția familiei Bibescu”. Acolo sunt zugrăviți Dimitrie Bibescu, fiul său Ștefan, soțiile, copiii și alți membri ai elitei vremii, inclusiv Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu, viitori domnitori ai Țării Românești.

În iunie 1996, cu ocazia înlocuirii pardoselii de ciment din pridvor cu una de marmură, au fost descoperite două morminte. Mormântul unei femei „adăpostea osemintele unei persoane cu stare care a avut un rol important în cadrul comunității din Stăneşti”. Veșmintele constau într-o rochie lucrată din lână de culoare maron închis, brâu țesut din păr de capră, haină lungă de aba, căciulă din blană și cizme de piele galbenă, „cu carâmbi mulați pe pulpă”. Simbolul „undei apei”, întâlnit pe rochie și brâu, era reprezentat prin „zig-zaguri, linii întrerupte și S-uri înlănțuite”, fiind în limbaj simbolic „despărțitor şi liant între lumea telurică şi cea celestă”.

Dar poate cel mai tulburător detaliu rămâne în finalul descoperirilor recente. Lucrările viitoare de restaurare-conservare care vor viza și pardoseala de ciment din interiorul bisericii „s-ar putea să aducă noi date referitoare la existența unor morminte în pronaos și chiar a unui tunel care probabil pornea din naos sau altar și ducea până la actualul atelier școlar din Stănești, unde s-ar fi aflat casele Obedenilor”.

Astfel, monumentul istoric din Stănești este mai mult decât o construcție religioasă: este o pagină de istorie românească încrustată în piatră, pictură, taină și veacuri neîntrerupte de memorie.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Ştefulescu – Biserica din Stăneşti, în „Jiul”, I, 1897, 7, p.5- 9; Idem, Gorjul istoric şi pitoresc, Tg-Jiu, 1904, p.187-194; N.Gâtan, Bisericile din Stăneşti, în „Gorjeanul”, II, nr.178-179, 21-22 iulie 1990, p.5; Idem, Monumentul istoric din Stăneşti, în „Gorjeanul”, II, nr.184, 28-29 iulie 1990, p.3; M.S.Rădulescu, Pe marginea tabloului votiv al bisericii din Stăneşti (Gorj), în SCIA, seria Artă plastică, 38, 1991, p.47-54; D.Cazan, Mormintele de la Stăneşti, în „Gorjeanul”, VII, nr.1886, 15 iunie 1996, p.3

Al. Ștefulescu- ,,Gorjul istoric și pitoresc”, p.187

Ibidem, p.187

Ibidem, p.188

Idem, Biserica din Stăneşti, p.5

C.V.Obedeanu, Fundațiunea Obedeniilor, Arhivele Olteniei, nr.17,ianuarie-februarie, IV, 1925,p.12.

Ibidem, p.7-12; Al.Ştefulescu, Biserica din Stăneşti, p.5-9.

Idem – Gorjul istoric şi pitoresc, p.308-326

Idem – Biserica din Stăneşti, p.8.

,,Biserica din Stănești-Gorj – evoluție și descoperiri arheologice recente”-Vasile Marinoiu, Dumitru Hortopan

Informații de la părintele paroh Popescu Ion

Articol realizat de: Popescu Anamaria și Rusu Ana Cosmina

Profesor coordonator: Istudorescu Elvis