EDUCATIE: DOCUMENT Cele 10 „reforme majore” pentru profesori, elevi, studenți, cercetători, școli și universități anunțate de ministrul Daniel David

DOCUMENT Cele 10 „reforme majore” pentru profesori, elevi, studenți, cercetători, școli și universități anunțate de ministrul Daniel David

DOCUMENT Cele 10 &bdquo;reforme majore” pentru profesori, elevi, studenți, cercetători, școli și universități anunțate de ministrul Daniel David

Prezentate drept 10 reforme majore care vor ghida sistemul de educație și cercetare în perioada 2025–2028, măsurile anunțate în prima conferință de presă din al doilea mandat de ministrul Daniel David cuprind intervenții în mai multe componente ale sistemului de învățământ și cercetare. Pe lângă declarațiile și explicațiile ministrului, acestea sunt sintetizate într-un document oficial numit „Fișa de reforme”, care a fost publicat pe edu.ro.

Reforma 1 – Curriculum și elementele asociate

În liceu, vor fi introduse noi planuri-cadru standard și pentru pilotare sistemică până în iunie 2025, iar programele curriculare vor fi finalizate în noiembrie 2025, potrivit documentului care poate fi descărcat din articol, mai jos. Licitația pentru manuale va fi lansată în decembrie 2025, iar formarea continuă a profesorilor va începe din ianuarie 2026. Ulterior, reforma va fi extinsă la învățământul primar și gimnazial, cu ținte de implementare în anul școlar 2027-2028. În educația timpurie, analiza și restructurarea curriculară vor începe în septembrie 2025, iar în învățământul dual se urmărește o generalizare accelerată la nivelul filierei tehnologice.

Reforma 2 – Reforma evaluării

Standardele de evaluare și testare pentru liceu vor fi elaborate până în noiembrie 2025, iar pentru primar și gimnazial până în ianuarie 2026. Evaluările naționale vor fi regândite, urmând ca noi modele să fie propuse și dezbătute în toamna anului 2025. Tot atunci vor fi propuse noi modele de evaluare a performanțelor individuale și instituționale.

Reforma 3 – Reorganizarea arhitecturii sistemului școlar preuniversitar

Vor fi realizate comasări și restructurări de unități școlare începând cu septembrie 2025, cu finalizare estimată în septembrie 2026. Reforma vizează îmbunătățirea calității educației și eficientizarea administrativă, în special în mediul rural, prin modele precum campusuri rurale sau școală mentor-școală mentorată. Dezvoltarea infrastructurii școlare se va face în parteneriat cu autoritățile locale, cu începere din toamna anului 2025.

Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice

În noua lege a salarizării unitare, salariul mediu brut pe economie va reprezenta nivelul de referință pentru profesorii debutanți. Titularizarea va fi regândită, cu propuneri de noi modele în toamna anului 2025. Tot atunci vor fi propuse standarde pentru formarea inițială și continuă a profesorilor, pe baza nevoilor din sistem și a bunelor practici europene.

Reforma 5 – Implementarea unui set de bune practici europene în noua arhitectură școlară

Această reformă se va desfășura continuu, fiind orientată de recomandările din Raportul QX. Vizează implementarea unor modele validate la nivel european privind organizarea sistemului școlar, etica profesională și calitatea actului educațional.

Reforma 6 – Redefinirea arhitecturii universitare

Începând cu iunie 2025, universitățile vor adopta misiuni diferențiate, inclusiv prin încurajarea programelor de educație duală. Se va urmări în mod continuu concentrarea academică între universități pentru creșterea relevanței și a masei critice.

Reforma 7 – Implementarea bunelor practici europene în învățământul superior

Va continua implementarea de mecanisme de etică, evaluare, angajare și trasabilitate a absolvenților, pe baza Raportului QX.

Reforma 8 – Autoritatea Națională pentru Calificări

ANC va coordona formarea adulților în logica reformei europene Union of Skills. Va elabora standarde ocupaționale moderne și va implementa mecanisme noi precum microcertificările, codul QR pe certificate și alinierea la clasificarea ISCED. ANC va corela calificările cu ocupațiile din COR și va stabili standarde de pregătire profesională relevante pentru piața muncii.

Reforma 9 – Redefinirea arhitecturii sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare

Toate unitățile de cercetare vor fi evaluate: institutele până în decembrie 2025, universitățile și alți actori până în septembrie 2026. Se vor încuraja colaborările între institute și între institute și universități.

Reforma 10 – Implementarea bunelor practici europene în cercetare-dezvoltare-inovare

Vor fi introduse standarde de etică, angajare și evaluare, în conformitate cu Raportul QX, pentru a profesionaliza și eficientiza activitatea din cercetare, se arată în fișă.

Redăm conținutul documentului:

„FIȘA DE REFORME

Reforme majore conform Programului de Guvernare 2025–2028

Notă: Pentru detalii vezi Programul de Guvernare. Reformele specifice vor fi ghidate de Raportul QX

I. PREUNIVERSITAR

Ținta reformelor – Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației).

Reforma 1 – Curriculum și elementele asociate

Liceu

Planuri-cadru standard – iunie 2025 (diseminare)
Planuri-cadru pilotare sistemică – iunie 2025 (diseminare)
Programe/conținuturi curriculare – noiembrie 2025
Manuale – lansare licitație decembrie 2025
Formare continuă profesori – începe din ianuarie 2026

Învățământ primar și gimnazial

După încheierea reformei la nivel de liceu, aceasta se va extinde la învățământul primar și gimnazial – cu ținte de implementare în anul școlar 2027–2028

Educația timpurie

Analiza și restructurarea curriculară și a elementelor asociate – începând din septembrie 2025, cu ținte de implementare din septembrie 2026
Formare inițială și continuă a profesorilor

Învățământ dual

Generalizare accelerată la nivelul filierei tehnologice

Reforma 2 – Reforma evaluării

Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial – ianuarie 2026
Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul liceal – noiembrie 2025
Regândirea evaluărilor naționale – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor din ecosistemul de educație) și instituționale – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025

Reforma 3 – Reorganizarea arhitecturii sistemului școlar preuniversitar

Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – începând cu septembrie 2025
Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid în școala mentor–școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – cu finalizare în septembrie 2026
Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat angajat strategic cu autoritățile locale – Parteneriatul strategic angajat din septembrie 2025; implementare continuă

Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice

Salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant – legea salarizării unitare
Regândirea „titularizării” – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025 (pentru a întări statutul de titular și a facilita intrarea pe bază de merit în sistem)
Formarea inițială și continuă a profesorilor – propunerea și dezbaterea standardelor de formare în toamna anului 2025 (după analiza nevoilor și a bunelor practici europene)

Reforma 5 – Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură școlară

Vezi pentru exemple Raportul QX – Continuu

II. ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI FORMAREA ADULȚILOR

Ținta reformelor – Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 – licență; 7 – master; 8 – doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă – specifică în domeniile cu accent vocațional și generală în celelalte domenii – calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.

Reforma 6 – Redefinirea arhitecturii universitare

Stabilirea și implementarea misiunii diferențiate a universităților – începând cu iunie 2025
- Inclusiv încurajarea programelor de educație duală
Concentrări academice între universități – continuu

Reforma 7 – Implementarea seturilor de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură universitară

Vezi pentru exemple Raportul QX (ex. etică, angajare/promovare, evaluare, trasabilitatea angajării absolvenților) – continuu

Reforma 8 – Autoritatea Națională pentru Calificări

Implementarea bunelor practici europene/internaționale în formarea adulților, în cadrul reformei europene „Union of Skills”
- Standarde ocupaționale moderne, pentru ocupații relevante pentru piața muncii
- Formări flexibile și de calitate
- Mecanisme noi: microcertificări, ISCED, codul QR etc.
- ANC va corela și va stabili corespondența dintre nivelurile de calificare și ocupațiile din COR, pe baza unei metodologii
- ANC va elabora, valida și gestiona standardele de calificare care vor sta la baza standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională
- Relații funcționale și eficiente cu alte autorități naționale și locale

III. CERCETARE–DEZVOLTARE–INOVARE

Ținta reformelor – Sistemul național de cercetare–dezvoltare–inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare–dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 1% pentru sistemul național de CDI din PIB.

Reforma 9 – Redefinirea arhitecturii sistemului național de CDI

Evaluarea unităților de cercetare–dezvoltare–inovare – decembrie 2025 pentru institute și septembrie 2026 pentru universități și alți actori ai sistemului național de CDI
Concentrări academice între institute și între institute și universități – continuu

Reforma 10 – Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură a sistemului național de CDI

Vezi pentru exemple Raportul QX (ex. etică, angajare/promovare, evaluare) – continuu

IV. MĂSURI TRANSVERSALE SPECIFICE

Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli
- Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17
Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale
Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea procesului de recunoaștere a diplomelor
Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu suportul universităților
Buna derulare a proiectelor actuale ale ministerului (ex. dedicate consilierii și orientării, analizei de curriculum, alfabetizării funcționale, filierei tehnologice, ARACIP, leadershipului și formării de manageri, siguranței în școli etc.). Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico–financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedială
Digitalizare/Debirocratizare
- Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic și formulare unice de raportare, reducând astfel birocrația și volumul de muncă al cadrelor didactice și cercetătorilor
- Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii
- Printre alte priorități, se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv
  - Implementarea Sistemului de Management Integrat al Școlarității/SMIS (incluzând modul de evaluare și catalog electronic) – depunere POCIDIF (toamna anului 2025)”