POLITICA: Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri

Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri

Tema dezbaterilor alianței pro-europene din ultimele zile a fost desemnarea unui premier tehnocrat. Una dintre variantele propuse este Delia Velculescu, fostă șefă a misiunii FMI în Grecia. Un alt nume pus pe masă este cel al economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Și nu numai.

FOTO Proto Thema

Cine este Delia Velculescu

Delia Velculescu a fost la conducerea misiunii FMI în Grecia în perioada 2015-2018, ea înlocuindu-l pe Rishi Goyal. Presa greacă scria atunci că Delia Velculescu este „versiunea brunetă a şefei FMI Christine Lagarde“, ambele având „eleganţa şi instinctul păsărilor de pradă“.

Ea a fost numită la conducerea misiunii FMI în Grecia datorită experienţei obţinute în evaluarea finanţelor statului elen, scria presa elenă în 2015. De asemenea, era recomandată de caracterul său rigid, arătat în 2012, în timpul unei misiuni similiare în Cipru, unde şi-a dobândit porecla „Delia Drăculescu“. Ea ar fi provocat transpiraţii oficialilor ciprioţi. 

Velculescu a terminat Colegiul National „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu în 1993. Pe atunci, se pregătea să dea examen de admitere la Academia de Studii Economice, însă a primit o bursa de studii în Statele Unite ale Americii şi şi-a continuat studiile acolo. Studentă fiind, românca l-a întâlnit pe un medic originar din România, Victor Velculescu. 

Când s-au cunoscut, el era student la Facultatea de Biologie de la Universitatea Stanford, iar ea urma cursurile Colegiului Wilson din Pennsylvania. S-au căsătorit şi au împreună trei copii, locuind în America, pe Coasta de Est. Delia Velculescu s-a angajat la FMI în 2003, iar soţul său a devenit profesor în oncologie.

Ionuț Dumitru și Lucian Croitoru, pe listă

O altă propunere ar fi Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, potrivit Digi24. Ionuț Dumitru este economist șef din 2005 în cadrul băncii și are un doctorat la ASE, unde acum predă. 

Este vehiculat și numele lui Lucian Croitoru, actual consilier pe politică monetară al guvernatorului BNR. Croitoru a mai fost propus în 2009, însă guvernul pe care l-a format a picat la votul de încredere din Parlament. 

Șansele să fie acceptată ideea unui tehnocrat rămân însă slabe, în condițiile în care singurul partid care susține varianta asta este PSD. USR și președintele Nicușor Dan s-au poziționat împotriva acestei variante. Șeful statului a susținut încă din cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale că l-ar propune pe Bolojan, însă a subliniat că totul va depinde, de fapt, de partide și că nu poate promite. 

Tehnocratul sau fuga de responsabilitate

Poliologul George Jiglău subliniază că desemnarea unui tehnocrat în fruntea guvernului semnalează o lipsă e responsabilitate, mai ales în cazul social-democraților, care impun varianta. 

„E clar că vor fi niște costuri politice acolo, dar asta înseamnă mai degrabă fugă de responsabilitate. Fugi de răspundere fix când e mai greu, în timp ce totuși vrei să fii acolo. Vrei să arăți că îți impui tu omul, dar în același în același timp să nu fie unul care e de la tine. (...) Deci dacă nu îl va desemna pe Bolojan, ar trebui, probabil că va fi și întrebat, cine s-a opus, de ce nu a fost Bolojan cel desemnat, că n-a mai vrut el, că n-a mai vrut președintele, că n-a mai vrut Bolojan însuși sau că nu l-au vrut partidele. Și dacă nu l-au vrut partidele, de ce nu l-au vrut pe Bolojan în cazul în care asta va fi situația”, punctează politologul. 

Totul va depinde și de persoana desemnată pentru poziția de premier. „Croitoru și Dumitru nu sunt niște necunoscuți. Dacă ar fi oricare dintre ei, sunt genul de finanțiști care cred că ar, dacă nu greșesc, cred că sunt genul care sunt mai orientați pe ideea asta de austeritate, că nu întâmplător și Băsescu a venit cu propunerea asta atunci când eram în plină criză. La fel trebuiau reduse cheltuieli, dar așa cu toporul cum s-au făcut atunci și probabil că e genul de personaj care ideologic e undeva acolo, deci crede în austeritate ca soluție de reducere a deficitului și cu asumarea tuturor costurilor sociale care sunt undeva în plan secund”, mai explică George Jiglău. 

„Va fi extrem de dificil, mai ales pentru cineva care vine din exteriorul partidelor” - George Jiglău, politolog

„Dacă e un plan orientat pe austeritate pură, atunci probabil că un finanțist din ăsta abrupt care numără încasări și cheltuieli așa extrem de abrupt și trage linie, ar trebui să fie persoana potrivită și asta înseamnă că toate partidele se înhamă la așa ceva. Dacă e o chestiune mai nuanțată, ai nevoie de cineva care să vină dintr-o zonă, nu știu cum să o numesc, trebuie un background economic, probabil, dar care să înțeleagă un pic mai amplu cum funcționează sistemul de stat. (...) Dar indiferent care va fi până la urmă acest mare plan fiscal, dincolo de negocierile care oricum vedem cât de mult durează și cât de dificile sunt, implementarea lui va presupune și acolo foarte multe negocieri”, mai subliniază George Jiglău. 

În cazul unui tehnocrat, principala problemă ar fi impunerea în cadrul negocierilor ulterioare cu formațiunile politice: „Va fi extrem de dificil, mai ales pentru cineva care vine din exteriorul partidelor. Deci acum capacitatea asta de negociere cred că trebuie să fie foarte bine prezentă și pusă la treabă după ce s-o forma în cele din urmă guvernul într-un fel sau altul, dar când va trebui implementată toată această poveste care trebuie să se întâmple foarte repede în termeni de implementare de măsuri și care trebuie să-și dea rezultate foarte rapide ca să ne scăpăm odată de deficitul ăsta care ne dă bătăi de cap tuturor”.