POLITICA: Cum a eșuat România în colectarea banilor europeni din PNRR: „Au încercat să evite orice reformă pentru a nu pierde voturi”

Cum a eșuat România în colectarea banilor europeni din PNRR: „Au încercat să evite orice reformă pentru a nu pierde voturi”

România riscă să piardă aproape 12 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliența, arată calculele Comisiei Europene, care recomandă Consiliului Uniunii Europene să constate oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar. Astfel, România are timp până în iulie să vină cu măsuri drastice de corectare a deficitului. În caz contrar riscă declanșarea procedurii ce duce la tăieri de fonduri europene de coeziune și din PNRR.

12 miliarde de euro ar urma să piardă România FOTO Facebook / Virgil Popescu

Comisia Europeană a constatat o creștere a cheltuielilor nete în cazul României cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030, în condițiile în care țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Anul trecut, deficitul s-a situat însă la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE. În consecință, Comisia Europeana recomandǎ Consiliului sa adopte o decizie prin care sa constate cǎ nu am luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului. Decizia ar urma să fie luată într-o reuniune a ECOFIN în luna iulie. Astfel, pânǎ la finalul lunii iunie, România trebuie să vină cu un plan amplu de reforme, a anunțat președintele Nicușor Dan.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după adăugarea capitolului REPowerEU, alocarea era de 28,5 miliarde euro,14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi, iar planul acoperă peste 60 de reforme și 113 investiții și prevede 518 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Până acum, România a reușit să obțină doar 9 miliarde de euro, iar alte 12 miliarde de euro ar urma să fie pierdute. „Am primit 9 miliarde, 12 miliarde le pierdem. Înseamnă 21 de miliarde. Mai avem de încasat încă 7 miliarde, asta înseamnă performanța noastră în ceea ce însemană implementarea PNRR-ului”, a explicat ministrul Marcel Boloș într-o conferință de presă.

După un blocaj de peste un an, în contextul în care România nu a mai primit bani din PNRR din septembrie 2023, cererea de plată numărul 3, în valoare 1,279 de miliarde de euro, ar urma să intre în trezoreria statului până pe 10 iunie. Cererea valora, de fapt, 2 miliarde de euro, însă 869 de milioane de euro au fost suspendați de Comisia Europeană ca urmare a neîndeplinirii mai multor jaloane. Este vorba de jalonul 404, care corespunde operaționalizării și funcționarii Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Aici suma suspendatǎ este de 330 de milioane de euro. Al doilea jalon privește administratorii din companiile din cadrul Ministerului Energiei, unde suma blocată este de 227 de milioane de euro. Al treilea jalon vizează pensiile speciale, în cazul căruia valoarea suspendată este de 231 de milioane de euro.

Cu toate soluțiile pe masă

Pentru rezolvarea situației, guvernanții încearcă renegocierea planului, context în care propun și înlocuirea investițiilor din plan cu altele mai dezvoltate din programul Anghel Saligny. Însă, cel mai probabil, rezultatele vor fi vizibile după instalarea viitorului Executiv. Între timp, sunt luate în calcul mai multe măsuri și la nivel European.

O primă soluție, care este în curs de adoptare, este prelungirea implementării proiectelor cu 18 luni peste termenul limită din august 2026. Parlamentul European a aprobat deja în comisie raportul, însă propunerea mai are un drum lung de parcurs, iar Comisia Europeană a arătat că termenul pentru implementarea proiectelor nu poate fi extins.

O altă soluție este transferul proiectelor în alte programe europene. Propunerea înaintată de vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro.

Momentan, Comisia Europeană a propus o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.

Ce spun experții

„Spuneam acum trei ani de zile, când s-a lansat PNRR-ul, că dacă vom face 30% din el va fi o realizare pentru România, în condițiile în care multe dintre reformele respective trecute acolo sunt atât de sensibile, încât e puțin probabil să fie puse în practică având în vedere calendarul electoral ce urma. (...) Nu am luat decât 9 miliarde și ceva de euro. Din acești bani nu am cheltuit decât vreo 2,5 miliarde de euro, restul se află la Banca Națională. De ce? Pentru că mare parte dintre reformele pe care ni le-am asumat nu am reușit să le punem în practică. De la reforma salarizării sectorului bugetar, la reforma pensiilor speciale, la tot felul de proiecte care țin de reorganizarea aparatului public”, explică analistul economic Adrian Negrescu pentru Adevărul.

Analistul este de părere că acum România nu mai are ce să facă în afarǎ de a se concentra pe investițiile pe care le mai poate realiza: „Cred că variantă cea mai bună ar fi că restructurăm acest PNRR, să discutăm cu Comisia Europeană și să facem ceea ce suntem capabili să facem din punct de vedere al investițiilor, adică zona asta de autostrăzi, de investiții din infrastructura feroviară, de achiziții de trenuri, de material rulant, lucruri pe care le putem face. Celelalte reforme nu au nicio șansă din punctul meu de vedere”.

Pe de altă parte, analistul politic Bogdan Glăvan, arată că „România și-a asumat un plan prea mic de reformă, nu un plan prea mare de reformă sau un plan prea ambițios".

"Nici vorba. Reformele la care se face referire în PNRR sunt în general, în mare parte, lucruri de bun simț care trebuiau să se întâmple sau să existe în România de ani de zile. Și aici mă refer la existența unui sistem fiscal, rațional, nu deșirat complet, cu zeci de excepții și așa mai departe. Asta este una.

Doi, existența unui sistem de pensii la fel, rațional, judicios, echitabil. Nu a unuia în care s-au dat de-a valma zeci de excepții și s-au creat pensii speciale și așa mai departe. Componenta asta fiind ea însăși una dintre cele mai iraționale fenomene din lume. Nu mai există așa ceva. Salariile, salarizarea în domeniul public. Sunt niște aspecte care trebuie să existe în România de foarte mult timp. Și finalmente guvernanța companiilor de stat, altă reformă prevăzută în PNRR. Știm cu toții că avem cel mai mare număr de companii de stat din Europa, mult mai mare decât altele. Și, de fapt, toate aceste companii au devenit găuri negre. (...) Toate lucrurile astea trebuiau să existe. Ele fac parte dintr-o normalitate. În PNRR, România s-a angajat să fie o țară mai normală. Să facă reformele astea ca să ne accepte OCDE. Avem niște lucruri firești”, spune economistul.

„Au încercat să evite orice reformă pentru a nu pierde voturi și au mimat orice au făcut bun, tocmai ca să câștige voturi. Deci ei au stat în cheie electorală”, concluzionează Bogdan Glăvan, susținând că o schimbare a atitudinii este dată de ultimatumul dat de Comisia Europeană.

„Nu devenim mai serioși odată cu alegerile. Nu alegerile sunt motivul pentru care avem o schimbare de atitudine, ci Uniunea Europeană, care a zis stop joc. (...) Fără această plasă de siguranță care este reprezentată de fondurile europene, ratingul României este în aer”, a declarat Glǎvan..