Actualitate

Stirile romanesti de ultima ora, ultimele stiri online

04 iunie 2025

POLITICA: Serviciile secrete, în lupta contra evaziunii fiscale. Ce spun experții despre planul lui Nicușor Dan

4.6.25 0 comentarii

Serviciile secrete, în lupta contra evaziunii fiscale. Ce spun experții despre planul lui Nicușor Dan

În căutarea de soluții pentru acoperirea găurii de 30 de miliarde de lei de la bugetul de stat, șeful statului, Nicușor Dan, își îndreaptă atenția și către evaziunea fiscală. Mai exact, propune analiza introducerii subiectului în Strategia Națională de Apărare a țării. Experții subliniază însă că problema României stă, de fapt, în lupta împotriva corupției, subiect pe care fostul președinte Traian Băsescu a încercat să îl tranșeze asemănător, însă s-a lovit de unele piedici, în special de critici din fosta conducere a PSD.

Serviciile secrete, în lupta contra evaziunii fiscale. Ce spun experții despre planul lui Nicușor Dan

FOTO Aministrația Prezidențială

„Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și e o discuție dacă e sau nu e nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a declarat Nicușor Dan.

O astfel de măsură ar urma să fie analizată într-o ședință a Consiliului Național de Aăîrare a Țării (CSAT). Însă o decizie CSAT ar trebui să fie urmată de măsuri legislative aprobate în Parlament de o majoritate care se stabilește zilele acestea între PNL, USR, UDMR și PSD-ul nehotărât. Potrivit șefului de stat, discuția este deja pe masa ministrului de Interne Cătălin Predoiu, actual premier interimar.

„A spus că verifică dacă trebuie în Strategia Națională de Apărare să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forțe ale statului pe combaterea acestui fenomen. Noi acum suntem într-o situație în care trebuie să transmitem pieței financiare, investitorilor niște măsuri pentru a doua jumătate din 2025”, a mai spus șeful statului, arătându-se optimist în privința luptei împotriva evaziunii fiscale. Însă efectele unei astfel de modificări ar urma să fie vizibile abia în 2026.

Andrei Caramitru, economist şi fost consilier politic, susține că ideea este una excelentă. „Evaziunea fiscală, în special pe TVA e cea mai mare conductă de fraudă și furt din economie. Sunt două zone cheie: importatorii care fac evaziune de tip carusel (oamenii plătesc TVA la Carrefour sau Mega sau Emag - dar acel tva merge pe lanț la un intermediar care îl fraudează); ⁠zonele rurale conduse de baroni, unde încasările de taxe (inclusiv de consum) sunt atât de mici încât înseamnă ca nu există nici un control asupra defiscalizării”.

Cu toate astea, potrivit acestuia, ar exista o variantă mai bună: „Cea mai eficientă soluție ar fi: taxare inversă pe TVA (ca TVA să fie vărsat la stat direct de vânzătorul final nu de intermediari); ⁠declarații anuale de venituri / active / cheltuieli pe cei mai bogați 5-10% dintre români și obligatoriu în cazul achiziționării de imobile, mașini etc”.

Metoda folosită de Traian Băsescu

Demersul anunțat de Nicușor Dan nu este unul nou. Același lucru l-a făcut și fostul președinte Traian Băsescu în februarie 2005. Fostul șef de stat anunța atunci că infracţiunile de corupţie la nivel înalt se află printre primii cinci principali factori care ar ameninţa securitatea naţională și introducea problema tot în prima ședință CSAT.

Inițiativa de atunci s-a concretizat totuși abia în ianuarie 2012, în timpul guvernării Ponta, când SRI a încheiat un protocol cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în baza unei hotărâri date de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în 2010. Documentul, cu titlul „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscal”, a fost semnat de procurorul general Laura Codruța Kovesi, care a ajuns ulterior la conducerea DNA, fostul șef al SRI George Maior, fostul ministru de Interne Traian Igaș și Alina Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiției. 

Astfel, în perioada 2012 - 2017, SRI a colaborat cu ANAF în baza protocolului, iar câțiva specialiști ai Serviciului Român de Informații au fost detașați în structurile centrale ale ANAF pentru a contribui la dezvoltarea unor mecanisme eficiente de identificare a firmelor evazioniste, însă fără a furniza informații operative sau a se implica direct în controale. Colaborarea a fost întreruptă în 2017, la cererea Executivului condus de Sorin Grindeanu, în ciuda faptului că acel ultim an a fost cel mai performant din punct de vedere al colectării pentru ANAF. 

Obiectivele stipulate de document indicau „diminuarea fenomenului de evaziune și fraudă fiscală, prin întărireea capacității de acțiune a instituțiilor de aplicare a legii cu atribuții în domeniu și asigurarea unei abordări unitare a acestui fenomen infracțional la nivelul Grupurilor de Lucru Operaționale, pe cele nouă domenii prioritare de intervenție asimilate obiectivelor prevăzute în Hotărârea CSAT 69/2010 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul general consolidat al statului, adoptarea de măsuri subsidiare acțiunilor comune prevăzute în Planul Național Comun de Acțiune pentru cunoașterea, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”. 

Colaborarea a fost contestată vehement în discursul liderilor PSD de la acea vreme, în special din tabăra lui Liviu Dragnea. Social-democrații au acuzat atunci un amestec excesiv al serviciilor în problemele fiscale. „Deci dacă ANAF, dacă noua conducere a ANAF nu este în stare să-şi facă treaba ca instituţie şi are nevoie de alte instituţii, adică să aibă oameni în interiorul instituţiei, înseamnă că au o problemă de management”, afirma Liviu Dragnea, adăugând că „ANAF nu a fost gândit să fie un melanj între ANAF şi SRI”, după ce serviciul și-a retras cei 23 ofițeri trimiși.  

Ce șanse are reluarea demersului

Fostul prorector al Academiei de Informații, Cristian Barna, este de părere că în România „nu există incapacitate de acțiune în combaterea evaziunii fiscale în România”, ci este vorba mai degrabă de o lipsă de acțiune: „Există, să zicem așa, o proastă colaborare sau o proastă implementare. Adică poate SRI să culeagă cele mai bune și mai importante informații despre cum are loc evaziunea fiscală în România, dacă ministrul Finanțelor nu face controale, nu trimite controale, dacă procurorul nu cere poliției să transforme informațiile obținute de SRI în mijloace de probă. Deci nu există un vid legislativ în a combate evaziunea fiscală în România”.

„Singurul lucru care are nevoie de modificare în momentul de față este aspectul legat de instrumentare și de mijloacele de probă. O lege prin care Serviciul Român de Informații ar putea să pună probele la dispoziția procurorului prin mecanismele avute la dispoziție conform legii. Mai precis, SRI să aibă dreptul să ofere procurorului sau să lucreze în echipa procurorului pentru a proba infracțiunea prin mijloacele aflate la discreția SRI. Aici este o discuție care ar trebui să fie oarecum tranșată. De ce? Pentru că amenințarea la securitatea națională și mijloacele prin care se face este una. Poate fi prevenită și contracarată. Dar obținerea de mijloace de probă nu este atât de clar stipulată”, explică fostul prorector al Academiei de Informații, Cristian Barna.

Totodată, Cristian Barna mai subliniază că anterior subiectul s-a axat pe corupție, care nu era stipulată în niciun fel în Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României: „Nici evaziunea fiscală nu se află în mod explicit, ci doar regăsindu-se implicit la litera f) ”buna desfășurare a vieții social-economice sau apărării naționale”. Ori aici legiuitorul nu are un vid, ci are o ceață de legiferare, iar asta oferă unui avocat bun posibilitatea să conteste la CCR sau la CEDO ulterior și să câștige”.

Fostul prorector al Academiei de Informații mai subliniază însă că o astfel de modificare are slabe șanse în contextul actualei aritmetici parlamentare. 

Decizia CCR

O decizie a Curții Constituționale a României (CCR) din 2019 a scos Serviciul Roman de Informații din anchetele penale, după ce Curtea a admis neconstituționalitatea protocoalelor dintre SRI și Parchet. Contestația a fost făcută de Florin Iordache în ziua în care Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de șef al Camerei Deputaților. 

Fostul președinte CCR Augustin Zegrean subliniază că marea problemă a statului este în prezent corupția. „Poate să încerce orice, dar eu nu cred că va avea succes. Nu că nu o să-l lase CCR-ul. CCR-ul o să-l lase. Dar s-a mai încercat cu un grup de lucru, cu SRI, cu finanțiști. N-a reușit. Tot acolo suntem la colectare. Și cu colectarea e o poveste. Ei își fac un plan să colecteze mult, dar trebuie să și producă mult ca să colecteze mult. Dacă nu se produce cât au avut ei în plan sau cât au calculat că trebuie să colecteze, nu o să colecteze. Că impozitul, nu e o sancțiune, nu e o amendă. Ai profit, plătești impozit. N-ai profit, nu îl plătești. Știu că sunt și cei care nu își plătesc și fac evaziune fiscală. Dar eu cred că nu asta e marea problemă. Cred că marea problemă este corupția”, explică fostul judecător CCR.