POLITICA: Teama de război bate grija pentru taxe. Tot mai mulți români susțin creșterea cheltuielilor militare I ANALIZĂ

Teama de război bate grija pentru taxe. Tot mai mulți români susțin creșterea cheltuielilor militare I ANALIZĂ

Îngrijorarea românilor față de evoluția războiului de la graniță crește, iar în acest context planurile europene de reînarmare oferă autorităților o oportunitate reală de acțiune. Potrivit ultimelor date culese de INSCOP, 72.8% din români susțin o creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 25.6% se opun, iar 1.6% nu știu sau nu răspund.

FOTO Inquam Photos / George Călin

În același timp, potrivit ultimelor măsurători, în România, teama de război (41,7%) depășește alte îngrijorări, precum spaima de boală (15%) sau frica de creștere a prețurilor (14,9%).

Războiul este o sursă de îngrijorare foarte mare pentru români, arată șeful INSCOP, sociologul Remus Ștefureac. „Chiar dacă suntem într-o perioadă în care dezbaterile publice cu privire la deficit, taxe, costuri, cheltuieli sunt foarte intense, cu toată aceastea, marea majoritate a românilor susțin, să spunem, nevoia ca țara să aibă totuși o bază solidă în zona de apărare. De la asta plecăm. Plecăm de la frica față de război alimentată din două surse. Pe de o parte unele cât se poate de obiective, și anume evoluțiile războiului în situația dintre Rusia și Ucraina, proximitatea acestui conflict, perspectivele destul de limitate de a se ajunge la o pace. Discursul și obiectivele foarte clare cu privire la faptul că obiectivele Rusiei sunt revenirea la situația de securitate a României de la anul 1997, când nu aveam infrastructură NATO pe teritoriul României. Evident, sunt și alte cauze care țin de, să spunem războiul informațional de pe teritoriul României, știri false cu privire la recrutări în masă, toate aceste chestiuni au alimentat în această perioadă”.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare, susținută și de votanții AUR

Măsurile sunt susținute și de către votanții partidelor suveraniste, precum AUR, deși narativele acestor formațiuni politice susțin „neutralitatea” printr-o lipsă a investițiilor în zona de Apărare.

„Chiar și în rândul votanților AUR, vorbim de 60% care susțin creșterea cheltuielilor, însă sprijinul este ceva mai redus, și din cauza faptului că unii lideri ai acestui partid cumva au alimentat un fel de discurs evident fals, de tipul - dacă noi ne apărăm și avem infrastructură de apărare, asta înseamnă o provocare la adresa Rusiei - deci ar trebui să nu adăugăm prea multe cheltuieli. Evident, este o parte a propagandei ruse foarte clară și foarte explicită, interesată, evident, ca în statele NATO, mai ales cele de graniță, după cum e România, să nu existe infrastructuri de apărare care să se poată opune agresiunilor Rusiei”, mai arată Remus Ștefureac.

Datele INSCOP mai evidențiază și că în ultimii doi ani a scăzut procentul celor care consideră că războiul de la granițe trebuie să își găsească finalul cu o pace justă pentru Ucraina. Acum 55.8% dintre cei chestionați cred că pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate (64% susțineau acest punct de vedere în septembrie 2023). De asemenea, 32.7% sunt de părere că pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei (24,1% susțineau acest punct de vedere în septembrie 2023). 11.5% nu știu sau nu răspund la această întrebare (11,9% în septembrie 2023).

Comisia Europeană, măsuri pentru accelerarea investițiilor

În același timp, Comisia Europeană propune măsuri de accelerare a investițiilor și a producției în domeniul apărării pentru ca UE să răspundă mai bine provocărilor actuale în materie de securitate și să accelereze planul Readiness2030 (n. r. - planul european de reînarmare al Uniunii Europene).

Într-un Omnibus privind gradul de pregătire pentru apărare, Comisia propune introducerea unui regim accelerat de autorizare pentru proiectele de apărare, în contextul în care în întreaga UE, procesul de autorizare poate dura mai mulți ani. Propunerea reduce termenul la 60 de zile. Printre măsuri se mai numără instituirea unor puncte de contact unice în statele membre pentru industria de apărare, reducerea sarcinii administrative în cadrul Fondului european de apărare (FEA) pentru solicitanți și participanți, care ar urma să faciliteze și participarea sporită a entităților ucrainene la Fondul european de apărare, facilitarea achizițiilor publice prin încurajarea achizițiilor comune și creșterea pragurilor contractuale, fiind accelerate astfel transferurile transfrontaliere de produse din domeniul apărării.

Alte măsuri propun clarificarea aplicării normelor existente la nivelul UE, cum ar fi legislația în materie de concurență sau de mediu, asigurarea faptului că reglementările privind substanțele chimice răspund nevoilor în materie de apărare și o îmbunătățire a accesului la finanțare prin raționalizarea criteriilor de eligibilitate ale InvestEU, prin furnizarea de orientări privind investițiile durabile în apărare și prin clarificarea noțiunii de arme interzise în temeiul cadrului de finanțare durabilă.

Factorul decisiv în implementarea planului

În context, analiștii subliniază că decidenții au la dispoziție spațiul necesar pentru implementarea unor astfel de măsuri. „Având în vedere sprijinul larg din partea opiniei publice, autoritățile ar putea avea o marjă semnificativă de acțiune pentru implementarea unor politici de consolidare a capacității de apărare a României, în concordanță cu tendințele europene”, explică sociologul Remus Ștefureac.

„Cu o singură condiție. Să existe și voința politică de a se trece rapid la concretizarea unei asemenea perspective”, subliniază analistul militar Ion Petrescu.

Analistul militar Ion Petrescu atrage atenția că acesta este interesul național al României la ora actuală, care pornește, de altfel, de la evoluțiile de la Kiev. „Una din ultimele evoluții de la Kiev este declarația președintelui Zelenski, care a susținut că rușii își propun să cucerească dincolo de Odessa teritoriile care le-ar permite apropierea de România și de Republica Moldova. Acesta este un pericol care a fost sugerat și de o hartă publicată de institutul care se ocupa de studiul războiului și care a publicat o hartă adecvată pentru a înțelege lumea că se dorește luarea de către Rusia a întregului teritoriu ucrainean până la Nipru, iar asta în partea de nord. Iar în partea de sud, o ofensivă care să ducă la cucerirea teritoriului numit anterior Bugeac, astfel încât să ajungă cu trupele la granița de est a Republicii Moldova și în teritoriile aflate la sud de Republica Moldova, implicit la nord de Delta Dunării. Iată, un pericol enunțat de șeful statului ucrainean care cu siguranță a fost notificat și la Bruxelles și atunci Uniunea Europeană e normal să facă precizări de poziții care se influențeze grăbirea materializării programului de înarmare a statelor democratice europene”, spune expertul.

Amintim că, în urma ultimei ședințe CSAT convocate de președintele interimar Ilie Bolojan, a fost creat un grup de lucru interinstituțional pentru creșterea capacităților militare ale României. Grupul are sarcina de a elabora în perioada mai - iunie o listă de proiecte naționale strategice care pot beneficia de finanțare pentru programul de reînarmare european. Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, care este membru al acestui grup, a propus includerea sectorului energetic. Astfel, de finanțare prin Readiness2030 ar beneficia și investițiile în centrale pe gaze, nucleare și hidro, precum și cele în unități de producție de energie electrică și termică în cogenerare.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca până la finalul lunii iunie Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).