POLITICA: Un negociator de la discuțiile PSD-PNL-USR-UDMR recunoaște: „Da, s-a și țipat”. Dezvăluiri din spatele ușilor închise de la Palatul Victoria

Un negociator de la discuțiile PSD-PNL-USR-UDMR recunoaște: „Da, s-a și țipat”. Dezvăluiri din spatele ușilor închise de la Palatul Victoria

De 3 săptămâni, specialiştii şi reprezentanţii PSD, PNL, USR și UDMR discută măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, dar nu reușesc să cadă la o înțelegere și se mai și ceartă, potrivit informațiilor publicate de Libertatea din surse politice. Oana Țoiu, coordonatoarea USR a programului de guvernare pe care îl creionează partidele, a acceptat să vorbească asumat și să explice cititorilor Libertatea ce s-a petrecut în ultimele zile și cum decurg negocierile care sunt departe de ochii publicului și ai presei.

Scandaluri în cascadă zilele trecute

Ultimele două negocieri de la Palatul Victoria au fost pe 11 și 12 iunie. Prima dată a fost o ceartă presărată cu țipete, în urma căreia președintele UDMR, Kelemen Hunor, a sugerat PSD și USR să meargă la terapie, potrivit surselor politice.

A doua zi, a avut loc o nouă ședință pentru măsurile fiscale, de asemenea încheiată fără rezultat. Dar și această ședință a fost marcată de certuri. Mai precis, a fost un schimb dur de replici între Cristian Ghinea (USR) și Tanczos Barna (ministrul UDMR al finanțelor). Conform informațiilor Libertatea, Ghinea a spus: „Nu aveți decât să faceți un Guvern dacă vreți repede să creșteți taxele, că puteți face și asta”, adică USR nu insistă să intre la guvernare. Iar Tanczos Barna i-a replicat, potrivit informațiilor Libertatea. „Atunci ce mai căutați aici?”.

Acum, în pline negocieri pentru formarea viitorului Guvern și pentru taxele și impozitele care să reducă deficitul uriaș, de 9,3% din PIB, Oana Țoiu, vicepreședintă USR, nu doar că a clarificat informațiile apărute în presă „pe surse”, dar a recunoscut că s-a și țipat în sala de la Palatul Victoria. În plus, a oferit și detalii mai puțin știute de la negocierile care s-au purtat în spatele ușilor închise.

Oana Țoiu (va împlini 40 de ani în iulie) este vicepreședinte USR și deputat, fost secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Foto: Hepta

Interviul a avut loc vineri, 13 iunie, la sediul USR din Șoseaua Kiseleff, la puțin timp după ce Dominic Fritz a devenit președinte plin al USR și a susținut o conferință de presă. De altfel, Libertatea a surprins imagini video inedite din culisele conferinței, filmate din spatele camerelor de televiziune.

Cum arată masa negocierilor din Salonul Alb de la Guvern și cum au fost împărțite cele patru partide

– Libertatea: Doamna Țoiu, știți foarte bine ce s-a întâmplat la ultimele negocieri de la Guvern pentru că ați participat. Noi am aflat imediat, neoficial, apoi am verificat și după aceea am scris că a fost o ceartă între ministrul UDMR de finanțe, Tanczos Barna, și Cristian Ghinea de la USR. Dar spuneți-ne contextul, dați-ne detalii. Dar spuneți-ne contextul. Unde au loc ședințele, cum arată masa negocierilor, cum sunt așezați reprezentanții partidelor?
– Oana Țoiu: Bun, haideți să le luăm pe rând. Negocierile s-au mutat de la Cotroceni la Palatul Victoria pentru că aici este un loc simbolic, mai potrivit pentru Executiv și responsabilitatea până la urmă este a partidelor politice să formeze acest nou Guvern. De aceea întâlnirile au loc la Palatul Victoria, mai precis în Salonul Alb, acolo unde este o masă rotundă. Acest lucru este simbolic pentru stadiul negocierilor, pentru că nu stă nimeni în capul mesei, iar pe de altă parte suntem 4 formațiuni politice, fiecare cu delegația sa de 3-4 oameni, plus minoritățile și președinții partidelor. Deci, în total, au fost cam 20 de oameni la masă.

Salonul Alb de la Palatul Victoria, locul unde s-au purtat negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR. Imagine creată cu inteligența artificială pe baza informațiilor adunate

– Și pe masă ce aveați? Vă întreb pentru că nu există fotografii sau filmări care să apară în spațiul public de la negocieri și încercăm să construim o imagine de ansamblu, ca să înțeleagă lumea.
– Pe masă erau microfoane, dar nu a fost nevoie de ele pentru că discuțiile se auzeau ușor și fără microfon, atât în momentele calme, cât și în cele tensionate. Pentru că fiecare a avut momentele sale de tensiune și e adevărat că pe axa PSD-USR au fost cele mai multe, fiindcă suntem partide istorice în opoziție. Ne-au pus cetățenii la aceeași masă și suntem acolo de nevoie, nu de plăcere.

– Și ce altceva mai era pe acea masă rotundă?
– Nimic special. A fost standardul pentru ședințele de 5-7 ore, cum au fost în ultimele zile de negocieri, adică apă, cafea și prize pentru laptopuri.

Cum au stat reprezentanții partidelor la ultimele negocieri, adică pe 12 iunie. Se remarcă faptul că PSD și USR au stat diametral opus. Imagine creată cu inteligența artificială pe baza informațiilor adunate

– Bun, cum au decurs discuțiile?
– La partea negocierilor pe investiții au venit ministrii și fiecare și-a prezentat planul, dar la sfârșit mi-am găsit colegii descumpăniți pentru că au pornit de la obiectivul de a eșalona pentru anul viitor 10 miliarde din investițiile planificate în 2025, ca să fie micșorată presiunea pe venituri noi, dar au închis discuțiile fără o claritate pe ce anume poate să fie amânat. Înțelegem că fiecare ministru își apără glia dar este nerezonabil, când ai o rată de supra-contractare, fiindcă s-au semnat mai multe contracte decât există disponibilitate în buget, să riști să rămâi fără bani pe toate șantierele.

Altfel spus, degeaba îți schimbi televizorul în sufragerie cu unul cu diagonala mai mare, că așa aveai în plan, dacă pentru asta trebuie să faci rate pe care nu ți le permiți sau, și mai rău, rămâi fără bani pentru factura la curent. La nivel micro, asta și într-o gospodărie poate duce la o ceartă serioasă între soț și soție. Dar, deși între noi, evident, nu vorbim de nicio iubire, avem totuși discuția despre cum și dacă putem gospodări împreună aceeași casă. Noi am începe cu lucrările de consolidare a fundației, pentru că se cam clatină.

Și eram în contextul rundei a doua de discuții, când discutam despre propunerea care a venit dinspre PSD în zona de tăiere a costurilor de 5% în general. Aici, noi am spus să clarifice la ce se referă, pentru că noi nu credem că poate să fie 5% o economie generală, din moment ce ai niște linii foarte mari de buget care trebuie protejate și vrem să înțelegem cum vede PSD asta.

„România nu are nevoie de un grup de negociere care să scrie stenograme, ci de un grup de negociere”

– Așa.
– Ei, poziția noastră a fost că nu e bătut în cuie că trebuie să generezi taxe noi care să îți aducă 1,7% din PIB venituri suplimentare dacă îți asumi cu adevărat, cu o echipă credibilă, că scazi din cheltuieli astfel încât să readuci România pe traiectoria de reducere a deficitului. Și aici a venit scandalul pe care l-am văzut în presă, cu informații aruncate pe surse. Replica despre Ghinea, procuror în sandale, nu s-a spus în sală decât în momentul în care noi toți am văzut, în timp ce eram la masa negocierilor, că a apărut articolul pe surse, pe site-uri.

– Noi am verificat și nu am dat informația aceasta.
– Da. Și am și întrebat, mai mulți dintre noi: „Nu vă supărați, dar ce-i cu articolul ăsta pe surse? Că procurorul Sandale n-a zis nimeni dintre noi, doar suntem toți aici”.

– Și ce au zis cei din sală?
– Unii erau și ei supărați, pentru că nu doar noi am fost ținta campaniilor pe surse, alții au dat din umeri. Sigur, nu știm și eu nu pot să zic de unde a plecat informația pe surse, dar cred că e destul de clar că nu de la noi poate să plece o critică falsă despre noi.

Normal că, în secunda în care se întâmplă ceva, primim fiecare mesaje de la presă. Și atunci noi am semnalat că este o problemă. Evident că e o problemă când partenerii de la masă nu doar că dau pe surse părți din discuție, dar dau o variantă trunchiată, replici trunchiate sau în unele cazuri nici măcar nu e o bază de adevăr acolo. Așa cum zile în șir s-a dat pe surse ce taxe propune USR-ul, deși USR-ul nu propunea niciuna din taxele respective sau ce taie USR-ul din zona ajutoarelor pentru oameni. Deci, noi spuneam să limităm din consiliile de administrație, din companiile de stat neprofitabile și pe surse apărea că tăiem ajutorul de înmormântare. N-avea nicio legătură.

Noi am propus, și asumat public, să listăm pachete minoritare din companiile profitabile, să cumpere românii, dar păstrând controlul statului, iar la cele neprofitabile de 2-3 ani să nu mai fie acceptabil ca statul să se păcălească pe el însuși. Cum să ai companii de stat pe lista marilor datornici la stat? Și de altfel pe guvernanța corporativă, dacă depolitizăm companiile de stat și AMEPIP, deja avem aproape jumătate de miliarde de euro deblocați de comisie pentru noi.

– Dar acele discuții sau stenograme cum au fost denumite de o parte a presei?
– România nu are nevoie de un grup de negociere care să scrie stenograme, România are nevoie de un grup de negociere care să scrie un program de guvernare.

Cum s-a comportat Ilie Bolojan, posibil viitor premier, la negocieri: „Respect în sală față de dânsul”

– Revenind la negocieri. Știm că Tanczos Barna de la UDMR a condus discuțiile ca ministru de Finante, dar Ilie Bolojan, cel care este președintele Senatului, interimar al PNL și posibil viitor premier, cum s-a comportat la discuții?
– Ilie Bolojan a fost foarte activ în dezbatere și a încercat să țină cont și să reia punctele de vedere ale fiecăruia. S-a simțit o atmosferă de respect reciproc în sală față de domnul Bolojan. Deși formatul negocierilor a fost la o masă rotundă, unde nimeni n-a stat în capul mesei, iar conversația a fost mai mult despre cifre legate de Ministerul de Finanțe, nu mi-aduc aminte niciun moment în care cineva să-l fi întrerupt sau să-i fi tăiat vorba lui Ilie Bolojan. Sigur, nu a existat o desemnare formală a domnului Bolojan ca fiind conducătorul discuției și nici nu a cerut el asta. Adică să faciliteze discuțiile, gen cine dă cuvântul, „Haideți, nu mai vorbiți”, „Haideți să facem așa”. Acest lucru l-a făcut Tanczos Barna.

– Este adevărat că Ilie Bolojan s-a supărat la un moment dat și s-a ridicat de la masă, dar nu a reproșat nimic nimănui?
– Au fost în multe etape ale conversației oameni care s-au supărat. Dar la masă s-au așezat niște partide politice. Niciunul din partidele politice nu s-a ridicat de la masa negocierilor și a plecat definitiv. Niciunul din partidele politice nu a amenințat cu blocarea negocierilor. Niciunul.

– Am înțeles. Dar s-a mai ridicat cineva de la masă în timpul negocierilor?
– Ne-am mai ridicat de pe scaune unii dintre noi, dar toată lumea s-a așezat în maximum 5 minute la loc. Da, în momente mai tensionate ale discuției, s-au mai ridicat oameni de pe scaun. Dar suntem conștienți că fiecare zi care trece fără a avea măcar acorduri parțiale duce la creșterea percepției de instabilitate și asta duce la creșterea dobânzilor pe împrumuturi externe. Cred că avem nevoie de nominalizarea unui premier săptămâna viitoare și presiunea votului din Parlament poate urgenta decizii.

– Ce reguli există la o astfel de negociere?
– Există principiul că fiecare partid își enunță propriul punct de vedere. Este un principiu respectat în toate negocierile. Așa se începe. Faci un tur de masă de puncte de vedere pe propuneri. Partidele au avut timp egal de argumente, contraargumente, de a-și expune părerile și pozițiile. Nu e o grădiniță în care toată lumea vorbește peste toată lumea. Dar da, mai ai momente în care lucrurile se încing.

„S-a țipat?” / „Da. S-a și țipat”

– Revenind la atmosferă, că nu ați clarificat. Chiar nu s-a certat nimeni cu nimeni?
– Au fost discutii tensionate, da. Clar. Ele s-au întâmplat preponderent cu miniștrii.

– Vă întreb mai direct și vă rog un răspuns direct. S-a țipat, așa cum am scris noi imediat după acea ședință?
– Da. S-a și țipat.

– I-a spus Tanczos Barna lui Cristian Ghinea în finalul discuțiilor că „atunci ce mai stați la masă?”.
– Nu o să comentez replicile politicienilor.

– Deci nu negați.
– Pot să spun că, într-adevăr, i s-a replicat lui Cristi Ghinea: „Vrei să renegociezi PNR-ul care e al tău? Acum nu mai știi ce ai scris acolo?”. Însă vreau să adaug că este o certitudine faptul că un ministru de Finanțe, oricare ar fi el, nu poate să se ducă la Comisia Europeană pe 19-20 iunie fără pachetul de măsuri. Și un semizeu dacă ar fi ministrul de Finanțe, fără un pachet de măsuri nu doar pus pe foaie, ci și cu credibilitatea unei susțineri politice, se duce degeaba la Bruxelles.

Cine din USR a spus că se poate face Guvern și fără partidul condus de Dominic Fritz

– Am înțeles. Este adevărat că, la un moment dat, cineva din USR a zis că se poate face Guvern și fără USR?
– Da.

– Cine a zis asta?
– Eu am spus. Dar nu am zis-o ca pe o amenințare.

– Cum ați spus-o? Care a fost formularea exactă?
– Am luat cuvântul protocolar, când mi l-a dat Ministrul de Finanțe. Era despre tăieri și am zis: „Realitatea matematică este că se poate face Guvern și fără USR, dar deficitul tot acela este. Iar nevoia de a-l acoperi, și dacă hotărâți un pachet doar de taxe, nu are cum să reziste social dacă nu există și tăieri. Un principiu de 5% nu stă în picioare decât dacă sunt tăieri reale”. În contextul ăsta am zis că se poate face Guvern și fără USR.

Unde nu s-au înțeles partidele

– Bun, unde a apărut blocajul?
– Este o neclaritate din partea PSD-ului, dacă intră sau nu intră în coaliție, la guvernare. Cel puțin eu așa am perceput, pentru că nu pot vorbi în numele dumnealor. Și atunci, ei fiind neclari și public, și în relație cu noi, asta face să fie totul foarte greu. Pentru că ei nu spun până la capăt care este pachetul pe care îl propun, fiecare trebuie să fie clar cu ce vrea și onest cu ce nu poate obține.

Noi am spus clar că vrem mai multe tăieri și reforme clare decât taxe noi, dar am și admis că nu avem suficiente voturi primite ca să cerem premierul. Și îl susținem pe Ilie Bolojan și pentru că este omul potrivit în acest context, dar și pentru că admitem că este nevoie de participarea PSD în decizii. Și am considerat că nu ar vota un premier de la noi, însă premier PNL au mai susținut în trecut.

– Dați un exemplu mai concret.
– Impozitul progresiv, propus de PSD. Nu este o analiză clară, cât sunt contracte publice, cât sunt contracte private. Și oricum, și dacă s-ar aplica mâine impozitul progresiv, noi ne opunem, dar pot să facă și fără noi, adică pot să treacă prin Parlament cu majoritatea pe care o au fără votul USR. Dar și dacă s-ar aplica impozitul progresiv, nu ar acoperi mai mult de 10% din gaura de la buget. PSD, când spun 5% reducere din tot, în realitate nu se poate. Dacă scoți pensii, scoți armată, scoți educație, scoți sănătate, de fapt când zici 5% generic, reducere din toate cheltuiele, trebuie să discuți cum renunți la un procent mult mai mare din costuri.

Încă ceva. Dumneavoastră ați văzut până la capăt planul PSD de reducere a deficitului? Noi am văzut detaliat doar planul de reducere trimis Comisiei, pe care Romania l-a încălcat deja. Ca să deblocăm negocierile, fiecare partid trebuie să spună asumat ce propune. De la ei am văzut mai degrabă linii roșii, ce propun, ce aprobă și ce dezaprobă din celelalte propuneri. De pildă, dacă ne uităm la propunerea lor cu impozitul progresiv, nu e până la capăt o simulare cu cifre pe masă. N-au dat-o nici presei și chiar între ei au prezentat scenarii diferite de lucru. Domnul Grideanu a prezentat de la 12.000, domnul Câciu de la al doilea contract încolo.

Oana Țoiu, negociator USR:

– A fost cineva care la începutul discuțiilor a cerut să nu se dea la presă informații?
– Da, dar nu îmi cereți nume. Rugămintea de a păstra conversația confidențială există la începutul fiecărei ședințe de negociere. Eu n-am fost niciodată într-o negociere unde să nu existe această rugăminte. Cineva zice la început „colegi, reluăm această rugăminte, să rămânem într-un cadru confidențial în discuțiile astea”. Dar vreau să spun ceva. Este a patra negociere pe programul de guvernare la care particip în ultimii ani, dar niciodată nu a fost ca acum. Adică, acum pleacă în presă și lucruri complet neadevărate, de exemplu că noi tăiem ajutorul de înmormântare. Deci nu că pleacă în presă lucruri din negocieri. Au ajuns în presă minciuni ca informații pe surse. Adică nu au dat bucăți de negociere, au dat minciuni cap-coadă.

Am văzut pe burtiere că USR amenință că se ridică de la masa negocierilor, că se poate face guvern și fără USR. Haideți să vă spun. Noi avem un set de principii cu care suntem de acord. Pentru mișoarea deficitului trebuie să ai un pachet de măsuri care are reducerea costurilor clară și mai mare decât veniturile pe care vrei să le aduci adițional. Adică trebuie să arăți în primul rând că îți faci partea ta înainte să ceri resurse adiționale. Și pe asta nu avem un acord între toate partidele. PSD-ul nu și-a dat acordul pe acest principiu de lucru momentan.

Până la acest moment, PSD nu s-a hotărât dacă intră într-o coaliție. Dar până acum există acord pe faptul că trebuie să fie tăieri, că trebuie amânată o parte a investițiilor, că n-au cum să înceapă toate șantierele, pentru că sunt supracontractate. Mai mult, există acord pe faptul că trebuie renegociat PNRR-ul. Toată lumea e de acord că trebuie renegociat PNR-ul, pentru că pierzi prea mulți bani pentru că nu există până acum niciun semnal că va fi prelungit.

– Iar despre președintele Nicușor Dan, noi am avut informații pe care le-am verificat și le-am publicat, potrivit cărora în discuțiile cu partidele de la Palatul Cotroceni nu a zis nimic. Mai exact, a ascultat și nu a propus vreo soluție, nu a rostit niciun nume de premier, iar impresia a fost că el pasează presiunea pe partide, ca să nu fie acuzat direct, mai ales că a promis în campanie că nu va crește TVA.
– Implicarea președintelui Nicușor Dan este unul din rarele momente în istoria României când un politician se implică cu tot capitalul său politic într-o problemă pe care ar putea-o lăsa în dreptul altora, de exemplu în dreptul celor care au creat-o. Dar am ajuns și în situația absurdă în care sindicatele au ales să facă proteste la Cotroceni, deși avem și Executiv, și Parlament, care au și puterea și responsabilitatea.

Ce măsuri susține USR, potrivit Oanei Țoiu

• „Noi susținem propunerea lui Ilie Bolojan că viitorul pachet de reforme este împărțit echilibrat între tăieri, care vin din restructurări, din oprirea unor risipe și beneficii, amânarea investițiilor și venituri adiționale. Dar nu acceptăm, adică trebuie să discutăm clar, care sunt reformele și care sunt diminuările de costuri, pentru că altfel o taxă, odată ce e clară, ea este aplicabilă. Dacă tăierile rămân neaplicabile, Comisia Europeană nu cred că mai crede a treia, a patra oară un scenariu teoretic neclar, nedetaliat al unor reforme, la schimb cu niște taxe immediate”

• „Nu doar că noi nu am propus niciodată creșterea TVA-ului, dar în angajamentul pe care și l-a luat România în planul fiscal-bugetar, în guvernul Ciolacu, când noi eram în opoziție, acolo era luat angajamentul de creștere cu un punct procentual a veniturilor cu Comisia Europeană”

• „Ne-am asumat creșterea taxelor pe proprietate prin PNRR pentru că România are una dintre cele mai mici taxări din UE. Apoi, taxe mai mari pe jocuri de noroc, iarăși este propunerea noastră, asumată. Este absurd ca câștiguri chiar și de 10.000 de euro să nu fie fost deloc impozitate. Acolo e o portiță în care tu rămâneai cu taxare zero pe câștig dacă scoteai o sumă mică. Problema e că nu se referea la câștigul total, ci la extragere. Adică dacă tu câștigi 20-30 de mii de euro și scoți în tranzacții mici zilnic, de fapt ajungi să nu contribui”

• „Credem că țigaretele electronice trebuie taxate similar cu țigările. A existat o lungă vreme în care au avut o taxare prietenoasă dintr-un argument care ținea de schimbarea comportamentului fumătorilor. Dar perioada de tranziție s-a terminat. Iar dacă riscurile de sănătate sunt mai mari pe un anumit comportament, comportamentul respectiv trebuie să finanțeze parțial costurile adiționale” 

• „PSD nu a clarificat în discuțiile oficiale de negocieri cum arată simularea impozitării progresive. Grindeanu a zis public 12.000, fără să clarifice dacă e brut sau net. Și un lucru pe care noi l-am întrebat și care e foarte important să fie clarificat este: pe numărul de angajați care au peste ce prag vor ei să propună, câte sunt indemnizații din sistemul public, unde e mult mai logic să le pui pe o grilă decentă decât să le lași foarte mari dacă sunt nejustificate ca să le impozitezi și câte sunt cu adevărat din spațiu privat. Impozitul progresiv și dacă s-ar adopta, dacă în România ai doar 15% din angajați peste salariul mediu, oriunde ar așeza ei propunerea lor de prag, te duci la un maxim 6% din angajați acolo. Deci, oricum, o să acoperi abia a 10-a parte, poate, din targetul de venituri adiționale”

• „PSD spune reducere generală cu 5%, dar de fapt din jumate din buget nu te poți atinge și ca să reduci o medie de 5% trebuie să reduci în anumite locuri peste 15-20%. Pentru că, de exemplu, de dobânzi nu te poți atinge”.

• „Noi avem nevoie să discutăm de ce înseamnă concret zonele unde se pot face tăieri, zonele de unde poate să vină venituri. Dacă am cădea de acord la ceva care evident nu stă în picioare, asta nu ajută cu nimic România, Acum suntem într-un proces în care ne crește dobânda, pentru că suntem percepuți ca fiind cu un grad de risc nu tocmai mic. Și ai și agențiile de rating care reevaluează gradul de risc în august. Trebuie să venim cu exemple clare,nu promisiuni, că promisiuni au mai auzit. Simplificând ca să înțeleagă lumea, dacă îți crește dobânda și îți crește costul de împrumut, pentru o țară care se împrumută pentru o treime din bugetul ei de funcționare, atunci inevitabil se va simți la cetățeni”.

• „Am auzit argumentele PSD-ului, o modalitate de impozita pensiile speciale și salariile nesimțite în unele companii de stat. Păi e complet ilogic, poți să le micșorezi pur și simplu. Adică e mult mai logic ca eu să mă uit în companiile de stat, dacă sunt neprofitabile trei ani la rând, să opresc opțiunea în care AGA stabilește ce indemnizații vrea. Adică este mai logic să le opresc la sursă, decât să rămână ele mari și să le impoziteze”

• “Pe impozitul progresiv, PSD-ul uită cu totul să menționeze că în România, deja, pe salarii oamenii care câștigă mai mult contribuie mai mult. Pentru că tu n-ai contribuția la sănătate plafonată. Un om care câștigă dublul salariului minim pe economie sau salariul mediu plătește dublu la sănătate, pe acces identic”

• „Unde ai o resursă semnificativă care se poate simți și în deficit, și în zona de corectitudine, se referă la indemnizațiile exagerate în tot ce înseamnă autorități, companii cu capital de stat. Noi avem niște propuneri foarte concrete și cred că avem o șansă să găsim consens pe ele. Adică, să oprești numărul de membri în CA la maximum 5, să oprești indemnizația la maximum două salarii minime, să oprești adunarea generală a acționarilor în companiile care au capital și proprietate prioritar de stat, să oprești AGA în a-și stabili propriile indemnizații oricât vor ei. Poți să lași, totuși, niște excepții, dacă ai niște companii hiperperformante.

Ce măsuri s-au agreat până acum și unde nu există consens

România a terminat anul trecut cu un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 9,3% din PIB, iar în acest an deficitul trebuie redus la 7%, conform înțelegerii cu Comisia Europeană. Practic, țara noastră are nevoie să strângă la buget aproximativ 30 de miliarde de lei, adică 6 miliarde de euro.

De altfel, președintele Senatului și al PNL, Ilie Bolojan, posibil premier în viitoarea coaliție, a atras atenția că deficitul bugetar mare al României nu mai poate fi susținut și că se poate intra în incapacitate de plată.

După trei săptămâni fără un acord politic care să consfințească reformele propuse, există câteva măsuri agreate între PSD, PNL, USR și UDMR:

• Eliminarea sporului variabil de antenă
• ⁠Comasarea deconcentratelor în dreptul fiecărui minister, maximum 2
• ⁠Intrarea în vigoare a taxării crescute pe proprietate și pe trafic greu
• ⁠Reforma funcției publice
• ⁠Reducerea numărului și a indemnizațiilor membrilor CA în companiile de stat
• ⁠Eliminarea portițelor de fiscalizare redusă pentru jocurile de noroc
• ⁠Renegocierea PNRR pentru a încerca realocarea banilor de pe proiectele care nu se vor termina în termen
• ⁠Moratoriu pe creșterea organigramei și lansare de programe noi pe durata negocierilor

Ce măsuri au șanse mici să fie acceptate de toate cele patru partide:

În acest moment, Guvernul este condus de premierul interimar Cătălin Predoiu, iar în jurul datei de 20 iunie este așteptată componența noului Executiv, după ce Marcel Ciolacu și-a dat demisia din funcția de prim-ministru pe 5 mai, adică de mai bine de o lună.