SOCANTE: UNDE SUNT BANII? La Băcel, in 2018, in urma unor inundații guvernul Dănilă a alocat fonduri. Unde s-au pierdut banii?

UNDE SUNT BANII? La Băcel, in 2018, in urma unor inundații guvernul Dănilă a alocat fonduri. Unde s-au pierdut banii?

În mijlocul unui sat cufundat în apă, în timp ce presa și oamenii așteptau vizita de sâmbătă a președintelui Nicușor Dan, o femeie nemulțumită de zvonul că ar putea să fie obligată să își mute casa în altă parte rostea repetat, cu revoltă în glas, o întrebare simplă și tăioasă ca o sentință: „Unde sunt banii?” Întrebarea nu era una retorică, ci țintită direct către autoritățile responsabile de dezastrul la care am asistat și asistăm toți, autorități care, deși au primit fonduri, nu au executat lucrările ce ar fi putut preîntâmpina inundațiile din acest sfârșit de mai.„Doamna Dăncilă” a fost numele rostit cel mai des zilele acestea de către localnicii afectați de inundațiile din Băcel, care nu au uitat că, în 2018, în urma unui val de inundații de aceeași amploare, Guvernul României a alocat fonduri de îndiguire. Cu toate acestea, la șapte ani distanță, situația a rămas neschimbată, scrie Covasna Media.

CE MAI SUSȚINE COVASNA MEDIA:

Rostind numele fostului prim-ministru, localnicii făceau referire la Hotărârea nr. 582/2018 privind suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor din Fondul de intervenţie. prin care se aproba suplimentarea bugetului Ministerului Apelor și Pădurilor din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, cu suma de aproape 59 de mii de lei. Hotărârea a fost semnată de Viorica Dăncilă, prim-ministru la vremea respectivă, Ioan Deneș, ministru al apelor și pădurilor și Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice. 

Conform acestei hotărâri, fondurile alocate urmau a fi utilizate „pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în perioada iunie-iulie 2018 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului”. 

Cine ar fi trebuit SĂ FACĂ

Din punct de vedere tehnic, responsabilitatea a fost dată în sarcina Administrației Bazinale de Apă Olt (ABA Olt), subordonată Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Termenul de execuție a fost stabilit pentru sfârșitul anului 2018, fiind vorba despre o lucrare de urgență. Cum am spus și știm deja, lucrarea nu există nici azi, după șapte ani. 

„Beneficiarul lucrărilor este Administraţia Naţională „Apele Române” care realizează investiţia prin intermediul Administraţiilor Bazinale de Apă Someș-Tisa, Mureș, Banat, Olt, Jiu Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret”, iar „elaborarea documentațiilor tehnico-economice și execuția lucrărilor se contractează de către Administrația Națională „Apele Române”, instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor” – spune textul din hotărâre. 

Ce știm despre lucrări?

Raportul de activitate pe anul 2022 publicat pe site-ul ABA Olt face câteva referiri la lucrările respective, prezentând inclusiv câteva fotografii, însă mențiunile sunt destul de neclare și nu reiese limpede ce s-a construit și ce nu sau unde s-a ajuns cu lucrările. În celelalte rapoarte, este și mai greu de depistat ce anume s-a făcut și ce nu. 

Exemplu extras din raportul de activitate din 2022:

„S-a participat ca membri în comisia de verificare a achiziției de lucrări de reparaţii curente și servicii ce se execută cu terţi pentru proiectare și execuție la: Reparații Îndiguire pr. Târlung, Reparație turn de manevră acumularea Moacșa Pădureni, Reparații lucrări afectate de inundații 2021- Îndiguire Râul Negru și afluenți, jud. Covasna”.

În ceea ce privește Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), pe perioada inundațiilor, aceasta a emis o multitudine de mesaje de avertizare și de intervenții, disponibile inclusiv pe pagina de Facebook a instituției. Mesajele au făcut referire la riscul de inundații care rămânea „ridicat în zona Luncii Mărcușului și a localității Băcel, situată la confluența râului Tărlung cu Râul Negru” și la cum a acționat când calamitatea deja era produsă. „Pentru a gestiona această situație, ANAR a mobilizat peste 6.000 de angajați în zonele afectate de inundații, inclusiv în județul Covasna. În județele Brașov și Covasna, cele mai afectate de viiturile din ultimele zile, aproximativ 150 de oameni sunt pregătiți să intervină în punctele critice”. 

Instituția a mai emis și un comunicat de presă referitor la Salina Praid și colaborarea cu ABA Mureș, însă până în prezent, nu au fost identificate declarații publice din partea reprezentanților ANAR sau ai Administrației Bazinale de Apă Olt (ABA Olt) referitoare la utilizarea fondurilor alocate în 2018 pentru lucrările de îndiguire în zona Băcel–Chichiș sau la motivul pentru care nu s-au realizat lucrările considerate urgente de guvernul din 2018. 

Care sunt instituțiile la care se poate căuta răspunsul

Pentru a afla cine ce bani și responsabilități concrete a primit în acest caz, dar și în altele similare, se cuvine să facem o listă a instituțiilor implicate în implementarea acestor lucrări. 

Așadar, primul pe listă este Guvernul României, care, la vremea respectivă, era condus de prim-ministrul, Viorica-Vasilica Dăncilă, cea care semnat Hotărârea de Guvern nr. 582/2018, ce prevedea alocarea de fonduri pentru lucrări de îndiguire în județul Covasna, inclusiv în zona Băcel–Chichiș. 

Lista continuă cu următoarele instituții: 

Ministerul Apelor și Pădurilor, prin ministrul Ioan Deneș – a contrasemnat HG 582/2018 și avea responsabilitatea de a asigura utilizarea fondurilor alocate conform prevederilor legale. 

Ministerul Finanțelor Publice, prin ministrul Eugen Orlando Teodorovici – a contrasemnat HG 582/2018 și era responsabil de alocarea bugetară a fondurilor din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului. 

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) – instituție publică responsabilă de administrarea resurselor de apă din România. Prin HG 582/2018, ANAR, prin Administrația Bazinală de Apă Olt, era responsabilă de implementarea lucrărilor de îndiguire în zona Băcel–Chichiș. În 2018, director era Victor Sandu, care este și subiectului unui proces de mită deschis în 2023. În prezent, directorul instituției este Sorin Lucaci. 

Administrația Bazinală de Apă Olt (ABA Olt) – instituție subordonată ANAR, responsabilă de gestionarea resurselor de apă în bazinul hidrografic Olt, care include și județul Covasna. Conform HG 582/2018, ABA Olt avea responsabilitatea directă de a implementa lucrările de îndiguire în zona Băcel–Chichiș, iar conform raportului anual de activitate al ABA Olt pentru anul 2018, Ștefan Prală ocupa funcția de director al instituției. În prezent, poziția de director al acestei instituții este ocupată de ​​Ing. Elena-Mădălina Ion-Duca.

Instituția Prefectului – Județul Covasna – reprezentantul Guvernului în teritoriu, responsabil de coordonarea serviciilor publice deconcentrate și de implementarea politicilor guvernamentale la nivel județean. În 2018, prefectul județului Covasna era Sebastian Cucu, cel care avea responsabilitatea de a monitoriza implementarea lucrărilor finanțate prin HG 582/2018 în județ.

Consiliul Județean Covasna – autoritate publică județeană responsabilă de coordonarea dezvoltării economice și sociale a județului. Deși nu avea responsabilitate directă în implementarea lucrărilor de îndiguire, Consiliul Județean Covasna avea rolul de a sprijini și monitoriza proiectele de infrastructură din județ. Președintele Consiliului Județean Covasna din 2018, dar și de azi, este Tamás  Sándor.