VEDETE: EXCLUSIV | Cum a ajuns Mihai Andrei să fie unul dintre cei mai căutați instrumentiști? Ce poveste ascunde tânărul îndrăgostit de clarinet?

EXCLUSIV | Cum a ajuns Mihai Andrei să fie unul dintre cei mai căutați instrumentiști? Ce poveste ascunde tânărul îndrăgostit de clarinet?

Mihai Andrei, împreună cu colegii săi din trupă, cuceresc inimile românilor și nu numai, cu spectacolul pe care îl fac la evenimentele private la care sunt invitați.

Fie că vorbim de nunți, botezuri sau petreceri de zile de naștere, Mihai Andrei și colegii lui reușesc să facă o atmosferă incredibilă pe scenă. Acesta este și motivul pentru care tânărul instrumentist este “vânat” de multe persoane care, atunci când își organizează un eveniment, apelează la el și trupa lui.

Dragostea lui Mihai Andrei, pentru muzică, a început încă din copilărie când primea instrumente muzicale de jucărie. Apoi a urmat o perioadă în care a lăsat muzica deoparte, ca ulterior să se apuce iar de ea… într-un mod neașteptat.

“Am mers în paralel cu ambele școli, cea de muzică și cea “normală”, să zicem, timp de 4 ani. În mare parte, cariera mea de muzician se încheiase odată cu terminarea școlii de muzică.

Odată cu terminarea clasei a VIII-a am avut puțin stres cu examenul de capacitate, care m-a deconectat oarecum de la viața mea „muzicală”. Am avut posibilitatea să continui cu muzica la un liceu de specialitate, dar am ales să îmi continui studiile la o școală normală, școală la care am fost și în generală. Totul îmi era familiar acolo și era foarte simplu pentru mine să mă gândesc la cum va arăta viitorul meu, eu fiind un om căruia nu-i plac schimbările. Nu voiam să merg la o altă școală. Situația a fost de așa natură că nu am fost admis din prima la liceul la care îmi doream dar, am avut grijă ca în al doilea semestru să mă mut acolo.

Timpul a început să treacă, eu eram destul de entuziasmat pentru ceea ce mă aștepta, mă aștepta o viață de licean cu multe surprize, gândul meu nu mai era la muzică… mai deloc. Dar mai târziu am văzut că ceea ce e dat să se întâmple, nimeni nu va putea să schimbe. Poți întârzia destinul, dar nu-l poți schimba”, își începe Mihai Andrei, povestea.

Cum s-a reapucat de muzică? Ei bine, aflați că a pus mâna pe un clarinet, în fața blocului în care locuia, la rugămintea unul prieten.

“La aproximativ 2 ani distanță, adică prin clasa a X-a, niște buni prieteni de-ai mei cu care am copilărit, cântau la restaurantul tatălui lor, fix lângă casa mea, la aproximativ 500 metri distanță. Ne intersectam destul de des când ei mergeau seara să cânte, eu eram cu gașca mea de prieteni afară, pierdeam vremea. La un moment dat, unul dintre ei… care astăzi este colegul meu, Albert, își dorea foarte mult să cânte cu clarinetul, dar nu avea pe cineva care să îl inițieze. Ei știau că eu am făcut clarinetul în copilărie și m-au rugat dacă pot să-i arăt și lui Albert câteva noțiuni introductive pentru a-și da seama dacă este potrivit pentru el acest instrument sau e mai bine să o lase baltă. Au venit cu instrumetul la mine, țin minte că eram în fața blocului, eu l-am montat și am început să suflu câteva note. În momentul în care am început să cânt la el, ei, fără să mai stea pe gânduri, mi-au propus să merg să cânt cu ei la restaurantul tatălui lor deoarece chiar ar avea nevoie de cineva ca mine. Și în acest fel aș putea să îmi încep și eu cariera de muzician. Să fiu sincer, chiar mi-a surâs ideea, dar îmi era teamă pentru că nu știam nimic din ceea ce se cânta la un eveniment sau într-un restaurant, știam doar ce am învățat la școală. Având suportul necesar din partea prietenilor mei care deja cântau, am fost încurajat de ei să încerc și dacă nu mă regăsesc pot renunța când vreau”, mai spune Mihai Andrei.

Tânărului i s-a schimbat viața radical în momentul în care a decis să cânte alături de prietenii săi. Ambițios din fire, Mihai Andrei a făcut zilnic repetiții alături de ei, pentru ca apariția lui pe scenă să fie una impecabilă și să se integreze perfect în trupa deja formată.

“Din acel moment, viața mea a luat o întorsătură la 180 de grade, am început să îmi petrec mai mult timp cu ei, fiind nevoiți în afara programului de la restaurant să vină să studieze și cu mine, deoarece aveam nevoie de studiu. Veneau la mine acasă, umpleam sufrageria cu scule și începeam să cântăm până seara. Seara ne opream deoarece nu aveam voie să facem gălăgie fiind la bloc”, mai declară acesta.

foto: PR