Ținte ale taxelor lui Trump, UE și China nu reușesc să cadă la pace
Numeroși analiști erau de părere că Uniunea Europeană și China, principalele două ținte ale războiului comercial lansat de Donald Trump, ar putea să se apropie și să găsească o strategie comună pentru a contracara amenințarea de la Casa Albă. Cel de-al 25-lea summit UE-China, care are loc astăzi, la Beijing, pare însă, mai degrabă, să scoată la iveală tensiunile mari și lipsa de încredere care adâncesc prăpastia dintre cele două părți.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească la Beijing cu liderul chinez, Xi Jinping, și să poarte discuții la nivel înalt cu premierul Li Qiang.
Întâlnirea vine în contextul în care ambele părți se confruntă cu tarife mai mari la exporturile lor către SUA, iar incertitudinile legate de relațiile comerciale cu Washingtonul împing Beijingul să încerce să strângă legăturile cu UE și cu alte mari economii.
Lista de nemulțumiri reciproce face însă ca acest obiectiv să fie greu de atins.
Înaintea summitului, oficialii europeni și-au reafirmat îngrijorările mai vechi legate de avalanșa de produse chinezești ieftine care „inundă” piețele europene, de manevrele Beijingului asupra lanțului de aprovizionare cu pământuri rare, precum și de sprijinul continuu oferit de către gigantul asiatic Rusiei, care își continuă ofensiva în Ucraina.
China a ripostat la aceste acuzații, inclusiv la decizia blocului comunitar de a majora tarifele pentru vehiculele electrice chineze, lansând propriile restricții comerciale, în semn de represalii.
După ce UE a anunțat, luna trecută, că va interzice companiilor chineze participarea la licitații publice pentru dispozitive medicale peste o anumită valoare, Beijingul a răspuns cu restricții similare asupra achizițiilor guvernamentale de echipamente produse în Europa.
Iar luni, Ministerul chinez al Comerțului a criticat decizia UE de a include două bănci chineze și câteva firme în cel mai recent pachet de sancțiuni impuse Rusiei pentru invazia din Ucraina. Beijingul a avertizat că măsura va avea „un impact extrem de negativ” asupra relațiilor economice și comerciale dintre China și UE.
Ministrul Comerțului, Wang Wentao, și-a exprimat oficial nemulțumirea în cadrul unei videoconferințe cu șeful Comerțului european, Maros Sefcovic. Cei doi au avut discuții „sincere și aprofundate” despre cooperarea economică și problemele sensibile din relația bilaterală, potrivit unui comunicat dat publicității de către ministerul chinez.
Toate aceste evoluții au pregătit terenul pentru un summit tensionat, deși, oficial, reuniunea ar trebui să marcheze jumătate de secol de relații între cele două mari puteri comerciale. De altfel, evenimentul a fost deja redus de la două zile la una singură.
„Nu ar trebui să ne așteptăm la un moment al compromisului, ci la unul dificil.”, a afirmat Abigaël Vasselier, șefa Departamentului pentru Relații Externe de la think tank-ul german MERICS, într-un briefing cu presa.
În unele privințe, situația reflectă tensiunile dintre China și SUA, a adăugat ea: „China a obținut un avantaj asupra Europei, a intrat într-o escaladare de tip «lovitură pentru lovitură» și a legat toate dosarele între ele. Aproape că poți spune că Beijingul folosește față de Europa manualul tacticilor lui Trump!”.
Războiul lansat de Casa Albă bântuie summitul
Războiul comercial lansat de Donald Trump – și negocierile sale cu cele două mari puteri economice – planează ca o umbră amenințătoare asupra summitului China-UE.
La începutul acestui an, existau semne că Beijingul spera ca adversitatea comună în fața amenințărilor tarifare din partea SUA să apropie China și Europa.
De altfel, la începutul lunii, China a acordat un „respiro” marilor producători europeni de coniac, suspendând o investigație antidumping văzută ca represalii la decizia UE de a impune, anul trecut, tarife de până la 45% pentru vehiculele electrice chinezești.
Însă, în discursurile ținute recent în fața liderilor G7 și a europarlamentarilor, Ursula von der Leyen a arătat clar că preocupările blocului față de Beijing rămân nerezolvate.
„China folosește acest cvasimonopol asupra pământurilor rare nu doar ca instrument de negociere, ci îl transformă într-o armă pentru a submina concurența în industriile-cheie.”, le-a spus ea liderilor G7, reuniți în iunie, în Canada.
Beijingul controlează lanțurile de aprovizionare cu aceste minerale esențiale pentru toate domeniile de activitate - de la bateriile pentru mașini electrice și telefoane mobile până la avioane de luptă - și a bulversat industria globală, atunci când a impus restricții la export, în plin conflict comercial cu SUA.
În iunie, în cadrul unei „pauze” în disputa cu Washingtonul, China a acceptat să relaxeze parțial aceste restricții.
Von der Leyen a cerut, de asemenea, acțiuni coordonate la nivelul G7 pentru a pune presiune pe Beijing, care „inundă piețele globale cu supraproducție subvenționată, pe care propria piață nu o poate absorbi”.
Demonstrație de forță?
Deși șefa Comisiei Europene a fost constant critică față de Beijing, voci din China o acuză că face jocurile SUA pentru a detensiona relațiile comerciale transatlantice – și urmăresc cu atenție dacă un potențial acord comercial SUA-UE ar putea viza economia chineză.
Totuși, liderii chinezi vin la summit cu sentimentul că se află într-o poziție relativ mai puternică decât UE, în raport cu negocierile avute cu Washingtonul.
Beijingul consideră că strategia sa dură față de SUA – creșterea tarifelor în oglindă și demonstrarea forței Chinei pe piața pământurilor rare – a dat roade, aducând SUA de două ori la masa negocierilor și creând un cadru de acord comercial.
Chiar dacă tensiunile persistă – inclusiv pe tema achizițiilor chineze de petrol rusesc și a tarifelor americane ridicate pe mărfurile din China – Beijingul deja își trece în cont unele victorii. De pildă, reluarea vânzărilor către colosul asiatic a cipului AI H20 produs de Nvidia, după ce SUA interziseseră exportul, în luna aprilie.
UE, în schimb, se grăbește să ajungă la un acord cu SUA până la 1 august pentru a evita tarife grele și are, probabil, mai mult de pierdut decât partea chineză.
„Cel mai prost scenariu ar fi ca Europa să se trezească prinsă într-un război comercial pe două fronturi, cu SUA și China, exact în momentul în care Trump presează pentru un fel de pact faustic cu Beijingul.”, avertiza, recent, Noah Barkin, cercetător principal la „German Marshall Fund” din Berlin.
„Reechilibrare” comercială
În acest context tensionat, șansele ca summitul de astăzi să producă rezultate concrete sunt considerate reduse, atât de către observatorii europeni, cât și de către cei chinezi. Ei remarcă însă că simpla menținere a dialogului poate fi, în sine, un progres.
Europa a transmis clar că nu vrea să rupă legăturile cu China, ci să „reechilibreze” o relație economică ce a generat, anul trecut, un deficit de peste 300 de miliarde de euro.
Totodată, Bruxelles-ul urmărește să reducă riscurile în lanțurile de aprovizionare și să colaboreze cu Beijingul pe teme globale de interes comun, cum ar fi schimbările climatice – unul dintre puținele posibile subiecte de acord din timpul reuniunii de astăzi.
Experții susțin, însă, că principalul blocaj pentru Europa rămâne percepția că Beijingul ignoră preocupările fundamentale ale UE.
„Nu am mai avut de ani buni un summit UE-China care să producă rezultate reale, iar acesta nu va fi diferit. Este o consecință a refuzului Beijingului de a aborda cele două mari preocupări ale UE: o relație economică din ce în ce mai dezechilibrată, care amenință industria europeană, și sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia.”, este de părere Noah Barkin.
China a respins drept nefondate criticile europene legate de supraproducția industrială care alimentează un val de exporturi. Un organ de presă de stat a scris, recent, că, în loc să „reechilibreze comerțul”, Europa ar trebui „să-și recalibreze mentalitatea”.
Speranțe vagi
Beijingul va continua, cel mai probabil, să propună stabilirea unor prețuri minime pentru vehiculele electrice chineze vândute în Europa, în locul tarifelor punitive, și va insista pentru acces nerestricționat la tehnologia și piețele europene.
În plus, chiar dacă Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, Beijingul nu va da semne că își schimbă poziția față de Moscova, partenerul său apropiat.
Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-ar fi spus recent șefului diplomației europene că Beijingul „nu poate accepta ca Rusia să piardă războiul din Ucraina”, deoarece acest lucru ar permite Statelor Unite să-și concentreze întreaga atenție asupra Chinei.
China a susținut constant că este neutră în conflict și a apărat „comerțul normal” cu Rusia, în timp ce și-a crescut achizițiile de petrol rusesc și a exportat bunuri pe care liderii occidentali le consideră esențiale pentru industria de apărare a Moscovei.
Cu toate acestea, analiștii chinezi cred că există încă șanse pentru colaborare, din moment ce ambele părți se așază, astăzi, la masa discuțiilor.
„Pentru a rezolva provocările legate de schimbările climatice, inteligența artificială sau conflictele globale, Uniunea Europeană are nevoie de China, iar China are nevoie de Uniunea Europeană.”, spune Wang Yiwei, directorul Institutului de Afaceri Internaționale al Universității Renmin din Beijing.
Făcând aluzie la ideea că UE poate fi atât o contrabalanță pentru China în fața tensiunilor cu SUA, cât și un partener în promovarea globalizării, el a adăugat: „Dacă China și Uniunea Europeană urmăresc o cooperare reciproc avantajoasă, așa-numitul «nou Război Rece» nu poate avea câștig de cauză.”.
![]()
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Download NOW!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu