DIVERSE: La loc condamnarea: Băsescu rămâne turnător, dar cu drepturi de fost președinte. Se poate întoarce în vila din Gogol, unde s-ar fi mutat Bolojan

La loc condamnarea: Băsescu rămâne turnător, dar cu drepturi de fost președinte. Se poate întoarce în vila din Gogol, unde s-ar fi mutat Bolojan

CCR a desființat legea care l-a lăsat pe turnătorul „Petrov” fără privilegiile de fost președinte. Pensia de la Cotroceni, paza SPP și locuința RA-APPS pot fi recuperate. Băsescu se poate întoarce în vila din Gogol nr. 2. Numai că, în ea, s-ar fi mutat premierul Ilie Bolojan

Curtea Constituțională a decis, ieri, să-i dea câștig de cauză fostului președinte al României, Traian Băsescu, declarat definitiv ca turnător la Securitate de către Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că modificările aduse în anul 2021 Legii nr. 406/2001, prin care sunt acordate anumite drepturi și privilegii persoanelor care au deținut calitatea de șef al statului român sunt neconstituționale. Prevederile desființate de CCR prevăd că nu beneficiază de pază de la SPP, de indemnizația egală cu 75% din salariul președintelui în funcție al României și nici de locuință de protocol pe tot parcursul vieții persoana care a fost declarată ca lucrător sau colaborator al Securității printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Băsescu se judecă, la Curtea de Apel București, atât cu RA-APPS, care l-a evacuat din vila de protocol din strada Gogol nr. 2, cu Serviciul de Protecție și Pază, care i-a retras aghiotantul, paza și limuzina, dar și cu Administrația Prezidențială, care a sistat plata pensiei speciale și a salariului unui secretar, după ce decizia ÎCCJ cu privire la calitatea de turnător a fostului președinte a fost stabilită definitiv. Culmea e că, potrivit unor surse citate de presa centrală, vila din Gogol, pe care Băsescu o poate revendica odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, a fost deja ocupată, ca reședință oficială, de către proaspătul premier Ilie Bolojan.

Încă o lovitură majoră dată de către Curtea Constituțională, cu două săptămâni înaintea schimbării componenței acestei instanțe, odată cu încetarea mandatelor președintelui Marian Enache și a judecătorilor Varga Attila și Doina Livia Stanciu. Asta, după ce CCR a dispus, luna trecută, că este neconstituțională legislația care obliga demnitarii și funcționari ipublici de a-și publica declarațiile de avere și declarațiile de interese.

Astfel, Curtea Constituțională a admis o obiecție de neconstituționalitate invocată de către fostul președinte al României, Traian Băsescu, ridicată în procesul de la Curtea de Apel București în care acesta se judecă cu Serviciul de Protecție și Pază, și a constatat că prevederile articolelor 2 alineat 1, litera „t” și 14 alineat 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, pe de o parte, dar și Legea 403/2021, în integralitate, precum și articolul 1, alineat 3 din Legea nr. 406/2001 sunt neconstituționale. 

Legea 243/2021 a modificat articolul 3 alineat 1 din Legea nr. 406/2001, privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana cărei și-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de lucrător al acesteia”.

Până la închiderea ediției, Curtea Constituțională nu a publicat minuta acestei decizii, însă, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei, Traian Băsescu poate cere restituirea indemnizației de fost președinte, a cărei plată a fost sistată încă din anul 2022 de către Administrația Prezidențială, aghiotantul, șoferul, paza și limuzina de la SPP, de care nu mai beneficiază tot din anul 2022, precum și de vila de protocol, care poate fi ocupată pentru tot restul vieții. 

În procesul cu SPP, a cerut și verificarea Legii contenciosului administrativ

Cronologic, acesta este cel de-al doilea dosar avându-l drept autor al unei sesizări de neconstituționalitate pe Traian Băsescu, aflat pe rolul Curții Constituționale. Procesul are numărul 2265D/2022 și a fost înregistrat de instanța de contencios constituțional la data de 14 octombrie 2022. Fostul președinte a cerut declararea ca neconstituționale prevederile articolului 2, alineat 1, litera „t” și a articolului 14 alineat 1, ambele din Legea nr. 554/2009 privind contenciosul administrativ. Totodată, Băsescu cere declararea neconstituțională a Legii 243.2021, în integralitate.

Citește pe Antena3.ro

Cea mai șocantă apariție la nunta lui Jeff Bozos cu Lauren Sanchez. Cum s-a îmbrăcat Kim Kardashian în ultima noapte de petreceri

Sesizarea a fost ridicată în dosarul de instanță nr. 2789/2/2022, mai exact în dosarul în care Traian Băsescu a dat în judecată Serviciul de Protecție și Pază, solicitând suspendarea notificării nr. 1029 din 28 martie 2023 prin care a fost lăsat fără pază, fără aghiotant și fără mașina SPP, ca urmare a rămânerii definitive a constatării calității sale de colaborator al Securității. Curtea de Apel București a admis cererea lui Băsescu și a sesizat Curtea Constituțională în data de 29 iunie 2022.

Dosarul, înregistrat la CCR în urmă cu exact trei ani.

Prevederea care nu-i permitea accesul la beneficii, contestată de patru ori

Fostul președinte a urmărit și, iată, a obținut declararea neconstituțională a articolului din legea contenciosului administrativ potrivit căreia „în înțelesul prezentei legi, cazurile bine justificate înseamnă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”.

Totodată, vizat de sesizarea de neconstituționalitate este și articolul, din aceeași lege, care vizează „suspendarea executării unui act administrativ” și care prevede că „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice care a emis acțiunea sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate”.

Tot în acest dosar, Băsescu cere declararea neconstituționalității în integralitate a Legii nr. 243/2021, cea care a modificat articolul 1 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum, și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.

Se judecă și cu RA-APPS, și cu Președinția

Lucrurile nu se opresc aici. Pe rolul CCR mai există un dosar, 187D/2023, din 6 iulie 2023, prin care Traian Băsescu a cerut declararea neconstituționalității, pentru a doua oară, a articolului 1 alineat 3 din Legea 406/2011, dar și a Legii 243/2021 în integralitate. Aceste excepții de neconstituționalitate au fost ridicate de Băsescu în Dosarul 4764/2/2022, cel în care a dat în judecată Administrația Prezidențială pentru că i-a sistat plata indemnizației de fost președinte și i-a fost retrasă salarizarea unui secretar. Asta, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat pe Traian Băsescu în mod definitiv drept colaborator al Securității. 

Curtea de Apel București a admis și de această dată cererea lui Băsescu și a sesizat CCR în data de 7 februarie 2023, dispunând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestei sesizări. 

Apoi, la data de 18 iulie 2023, la Curtea Constituțională a mai fost înregistrat dosarul 1998D/2023 prin care Băsescu a cerut din nou declararea neconstituționalității Legii 243/2021. Sesizarea a fost cerută în dosarul 3570/2/2022, adică în al doilea dosar în care a chemat în judecată SPP, pentru a cere anularea notificării 1029 din 28 martie 2022. Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și, la data de 31 mai 2023, a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. 

Ei bine, la data de 30 august 2024, Curtea Constituțională a mai înregistrat al cincilea dosar, 2825D/2024, în care Traian Băsescu a cerut pentru a patra oară declararea neconstituționalității Legii 243/2021 și a articolului 3 alineat 1 din Legea 406/2001. Sesizarea a fost făcută în dosarul 4767/2/2022, în care Băsescu a dat în judecată RA-APPS, cerând anularea notificării 2.277 din 28 martie 2023, prin care a fost somat să evacueze vila de protocol a statului din strada Gogol.

Încurcătură imobiliară la vârf între un ex-președinte și actualul prim-ministru?

Decizia Curții Constituționale de ieri produce efecte imediate de la data publicării în Monitorul Oficial, iar instituțiile publice sunt obligate să se conformeze.  Însă nu efecte directe.

Având în vedere că pierderea privilegiilor are legătură strictă cu modificarea Legii nr. 406/2001, în anul 2021, odată declarate neconstituționale aceste modificări, nu va mai exista bază legală ca Băsescu să fie lipsit, în continuare, de aceste privilegii. 

După publicarea deciziei CCR, „Petrov” poate solicita instanțelor de judecată, pe rolul cărora se află procesele intentate în vederea recuperării privilegiilor, să ia act că nu mai există baza legală și să fie repus în toate drepturile pierdute.

Așa cum aminteam mai sus, printre privilegiile pe care Băsescu le poate recupera și revendica se află și vila de protocol a RA-APPS, din strada Gogol nr. 2. Problema vilei este că, potrivit postului Realitatea Plus, aceasta a fost preluată, de o săptămână, ca locuință de serviciu, de către prim-ministrul Ilie Bilojan. 

Conform sursei citate, „premierul Ilie Bolojan locuiește, de câteva zile, într-o vilă de protocol a RA-APPS din centrul Capitalei, aceeași reședință de lux din strada Gogol nr. 2 pe care a ocupat-o, până în 2022, fostul președinte Traian Băsescu. Mutarea premierului în această reședință emblematică vine la aproape trei ani după ce Băsescu a fost deposedat oficial de toate privilegiile conferite foștilor șefi de stat, în urma unei decizii definitive privind colaborarea sa cu Securitatea comunistă”. 

Și Elena Udrea se poate bucura. Judecătoria Ploiești a admis liberarea condiționată. Se așteaptă mutarea DNA

Ca o coincidență, tot ieri, la Judecătoria Ploiești a fost pronunțată o altă hotărâre care are legătură cu anturajul lui Traian Băsescu. Instanța a admis cererea de liberare condiționată formulată de Elena Udrea, încarcerată, pentru șase ani, în Penitenciarul Târgșor, în Dosarul „Gala Bute”.

Conform minutei judecătorilor, „în temeiul art. 587 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 59 din Codul penal din 1969 și art. 5 Cod penal, admite cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată Udrea Elena Gabriela (…). Dispune liberarea condiționată a persoanei condamnate Udrea Elena Gabriela, în prezent deținută în Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 116/27.05.2025 a Tribunalului Prahova. Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 130/17.06.2025 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu este arestată în altă cauză. Se atrage atenția asupra dispozițiilor art. 61 din Codul penal din 1969 privind efectele liberării condiționate, respectiv cu privire la faptul că pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei, 28.08.2027, persoana condamnată nu a săvârșit din nou o infracțiune, precum și la consecințele la care se expune dacă comite din nou o infracțiune în acest termen. În temeiul 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acesteia”.

Udrea a primit această veste de pe patul de spital, unde este internată, de la finalul săptămânii trecute, la Spitalul Județean de Urgență Ploiești.

Decizia Judecătoriei Ploiești nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de către DNA Ploiești. Procurorul de ședință este nimeni altul decât fostul șef al „Unității de Elită”, Lucian Onea, un apropiat al Laurei Codruța Kovesi. Onea a cerut instanței să respingă cererea de liberare condiționată a Elenei Udrea, invocând faptul că aceasta nu ar fi dat semne de îndreptare în perioada în care s-a aflat în detenție, pe motiv că, înainte de a fi încarcerată, Udrea s-a sustras executării pedepsei, prin fuga în Costa Rica și în Bulgaria. 

Dacă DNA va face apel și dacă acest apel va fi respins, Elena Udrea va fi eliberată, imediat, din penitenciar.

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: La loc condamnarea: Băsescu rămâne turnător, dar cu drepturi de fost președinte. Se poate întoarce în vila din Gogol, unde s-ar fi mutat Bolojan