Recâștigarea supremației tehnologice europene
PARIS – În ultimele decenii, Uniunea Europeană a fost retrogradată dintr-un actor global în domeniul tehnologiei la un simplu consumator pasiv al tehnologiilor dezvoltate în alte părți ale lumii. Astăzi, 80% din tehnologiile și serviciile necesare Europei pentru transformarea sa digitală sunt concepute și fabricate în afara granițelor sale, în principal în Statele Unite și China. Atât de profund este înrădăcinată această mentalitate de consumator, încât a ajuns să modeleze chiar filosofia din spatele legislației noastre: scopul unor reglementări recente precum Legea serviciilor digitale și Legea piețelor digitale a fost să protejeze europenii în calitate de consumatori, prin garantarea siguranței online și asigurarea unei concurențe loiale.
Trebuie recunoscut că aceste legi oferă o protecție solidă cetățenilor UE și au devenit chiar modele de referință pentru politicile de concurență și siguranța online la nivel global. Excelența în reglementare a devenit marca Europei. Însă, în lipsa unei politici complementare de inovare – și a unei evaluări serioase privind dacă actualele reguli încurajează sau împiedică inovația – riscăm să devenim un simplu spectator în cursa globală a tehnologiei, mai ales în domeniul inteligenței artificiale.
În ciuda acordurilor anunțate în cadrul Summitului pentru Acțiune în domeniul AI organizat la Paris la începutul acestui an, investițiile străine directe în Europa au scăzut în 2024 la cel mai mic nivel din ultimii nouă ani, iar Franța și Germania au înregistrat scăderi de două cifre. Această scădere vine la pachet cu alte cifre îngrijorătoare: cota UE din piața globală a tehnologiei informației și comunicațiilor (ICT) a scăzut de la 21,8% în 2013 la 11,3% în 2022.
Prea mult timp, europenii au beneficiat pasiv de apetitul pentru risc din Silicon Valley și de forța manufacturieră a orașului Shenzhen. Dar acest „prânz gratuit” a avut un preț. După cum a remarcat fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, autorul unui raport de referință din 2024 privind competitivitatea europeană, europenii au făcut „tot ce le-a stat în putință pentru a menține inovația la un nivel scăzut.”
Europa trebuie să facă mult mai mult decât să recupereze terenul față de America și China. Pentru a-și recâștiga locul în industria globală a tehnologiei, este nevoie urgentă de o regândire completă a abordării privind autonomia, alianțele, reglementarea și leadershipul.
Este nevoie de o strategie bine gândită. Obiectivul este asigurarea securității prin construirea propriilor capacități de bază – nu prin urmărirea unei autarhii tehnologice sau a unei autonomii izolate. Nu are sens să investim masiv în tehnologii greu de scalat sau de exportat. Eforturile recente de a dezvolta servicii cloud europene sau alternative la Google Search au fost motivate în principal de dorința de independență tehnologică – însă nu au avut succes, în ciuda sprijinului politic consistent. Pe viitor, viabilitatea comercială a unor astfel de proiecte ar trebui testată riguros înainte să consume prea mult timp și resurse.
O problemă deosebit de importantă este interdependența strategică, mai ales când vine vorba de infrastructuri critice – fizice și digitale. În acest moment, niciun stat nu ar putea face față unei opriri bruște a plăților digitale, de exemplu. De aceea, sectorul plăților se bazează de mult timp pe co-badging (folosirea mai multor branduri de plată pe același instrument de plată). Modele similare de responsabilitate partajată există și în domeniile cablurilor submarine, sateliților de orbită joasă, semiconductorilor, energiei și fuziunii nucleare.
Dar extinderea acestor parteneriate necesită condiții echitabile, astfel încât toți actorii să poată folosi aceleași „cărămizi” tehnologice. De exemplu, Helsing, un startup german de drone, se bazează pe modele open-source de inteligență artificială dezvoltate de liderul francez în AI, Mistral. Datorită acestei sinergii, Helsing a lansat recent o fabrică cu o capacitate de producție lunară de peste 1.000 de drone dotate cu AI.
Noi, europenii, trebuie de asemenea să ne recunoaștem slăbiciunile. Draghi și fostul premier italian Enrico Letta – autorul unui raport major privind consolidarea pieței unice europene – au avertizat amândoi că actuala aplicare a legislației digitale a UE pune presiune pe micii inovatori. Mai multă claritate, simplitate și predictibilitate în cadrul juridic al tehnologiei ar sprijini piața unică și ar atrage din nou talente și investiții în Europa. Nu este vorba de a dilua legi privind confidențialitatea sau drepturile de autor, ci de a crea un mediu de reglementare care să ofere atât protecție, cât și putere de acțiune participanților de pe piață.
În același timp, munca de protejare a oamenilor în spațiul digital este departe de a fi încheiată, având în vedere că mulți copii din întreaga lume încă nu beneficiază de protecție online adecvată. Armonizarea politicilor europene de inovare cu protejarea drepturilor fundamentale va rămâne o prioritate de top. Însă Europa nu-și poate valorifica influența diplomatică și reglementară dacă nu are campioni tehnologici capabili să modeleze produse, servicii și piețe digitale la scară globală.
În acest sens, o coaliție de companii cu valori comune, din UE și din alte țări aliniate valoric, ar putea juca un rol important de promovare. Trebuie să demonstrăm că AI generativă poate reprezenta o oportunitate majoră – dar doar dacă este implementată într-un mod care respectă drepturile omului și ale lucrătorilor. Și trebuie să construim cadre tehnologice și juridice care promovează echitatea și pluralismul în toate limbile noastre.
Acestea sunt provocările și oportunitățile care ne stau în față. Pentru a reuși, liderii din industrie și factorii de decizie politică trebuie să colaboreze strâns cu societatea civilă, universitățile și sindicatele. Nu este prea târziu ca Europa să-și recâștige statutul de lider global în tehnologie și inovație – și știm cum să facem acest lucru. Cel mai important pas este o schimbare de mentalitate.
Autorul:
Eric Salobir este președintele Comitetului Executiv al Fundației Human Technology.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Download NOW!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu