EDUCATIE: Cine a inventat scoala? Afla pe cine poti da vina!

Cine a inventat scoala? Afla pe cine poti da vina!

Intrebarea "cine a inventat scoala?" ii pune pe multi in dificultate, pentru ca raspunsul nu este deloc simplu. Desi conceptul de educatie formala, asa cum il cunoastem astazi, este adesea atribuit lui Horace Mann, un reformator american din secolul al XIX-lea, radacinile scolii se intind mult mai departe in istoria omenirii, trecand prin civilizatii antice care si-au pus amprenta asupra modului in care invatam si astazi. Sa descoperim impreuna cum s-a nascut si evoluat sistemul educational, de la primele scoli din Egipt pana la sala de clasa moderna!

Inceputurile educatiei formale in civilizatiile antice

Mult inainte ca Horace Mann sa revolutioneze educatia americana, civilizatiile antice si-au dat seama ca transmiterea cunostintelor necesita sisteme organizate. Fiecare dintre aceste culturi a dezvoltat propriul sau model educational, adaptat nevoilor si valorilor societatii din care facea parte. 
 

Egiptul Antic - Primele scoli cunoscute

Prima scoala formala cunoscuta a fost dezvoltata in timpul Regatului de Mijloc din Egipt (2061-2010 i.Hr.) sub indrumarea lui Kheti, trezorier al faraonului Mentuhotep II. Educatia in Egipt era strans legata de pregatirea scribilor, esentiala pentru tinerea evidentelor si gestionarea sarcinilor administrative pentru faraon si temple. Acest sistem educational era disponibil in principal baietilor din elita, care invatau citit, scris, matematica si texte religioase.
 

Mesopotamia si scrierea cuneiforma

In Mesopotamia, alfabetizarea era initial limitata la scribi care stapaneau complexa scriere cuneiforma. Primele scoli, cunoscute sub numele de „edubas”, se concentrau pe pregatirea scribilor in scriere si contabilitate. Odata cu timpul, cand scripturile silabice au inlocuit sistemele logografice, alfabetizarea a devenit mai raspandita.
 

India Antica - Sistemul gurukul

Educatia in India antica a inflorit sub doua sisteme principale: traditiile vedica si budista. Sistemul vedic punea accent pe transmisia orala a textelor sacre, in timp ce sistemul budist se baza pe manastiri pentru invatare. Institutii precum Takshashila (secolul al VI-lea i.Hr.) si Nalanda (secolul al V-lea d.Hr.) au devenit centre renumite pentru invatamantul superior, atragand studenti din intreaga Asie.

 

In gurukul, copiii paraseau familia pentru a locui cu un guru, iar educatia era gratuita in schimbul muncii fizice. Sistemul vedic acoperea cunostinte ritualice, metrica, gramatica, fonetica si astronomie, alaturi de istorie, logica si rationament.
 

China Antica - Scolile de stat si cele satesti

Primele sisteme educationale din China au aparut in timpul dinastiei Xia (2076-1600 i.Hr.), unde invatau exclusiv copiii nobilimii. Scolile respective puneau accent pe "Cele Sase Arte": ritualuri, muzica, arhetria, conducerea carelor, caligrafia si matematica. Filozofia confuciana a influentat profund mai tarziu educatia chineza, accentuand cultivarea morala si pregatirea pentru serviciul civil.

 

Ca si structura, scolile de stat erau organizate in scoli elementare si colegii de nivel superior. Pe de alta parte, scolile satesti se imparteau in patru niveluri: shu, xiang, xu si xiao. Studentii care performau bine in „shu” avansau la „xiang” si asa mai departe, iar cei mai determinati si perseverenti ajungeau la „xiao”. Cei care se descurcau excelent la acest nivel superior aveau sansa sa intre la colegiu, reprezentand varful sistemului educational chinez antic. 
 

Grecia si Roma Antica

In Grecia, educatia varia intre cetatile-stat. In Atena exista un curriculum larg care includea filozofia, retorica si artele, in timp ce in Sparta, educatia se concentra mai mult pe pregatirea militara. In Roma, sistemul educational a evoluat de la meditatii private la scoli structurate care puneau accent pe gramatica, retorica si drept, pregatind studentii pentru serviciul public.
 

Educatia in Evul Mediu – Biserica are un rol crucial, dar apar si scolile de mestesuguri

Dupa prabusirea Imperiului Roman, Europa a intrat intr-o noua era in care educatia a luat o directie complet diferita. Daca in antichitate sistemele educationale erau diverse, in Evul Mediu biserica a devenit principalul custode al cunoasterii si educatiei formale. Manastirile au devenit centre de invatare, unde elevii citeau si scriau din texte religioase. De asemenea, era predata si gramatica latina. 

 

In secolul al XII-lea, au aparut universitati precum Bologna (1088) si Paris (1160), oferind invatamant superior in teologie, drept si arte. Aceste institutii au marcat o adevarata revolutie in educatie, atragand studenti din toata Europa si stabilind modelul universitar pe care il cunoastem si astazi. Universitatea din Bologna era renumita pentru studiile de drept, in timp ce Paris se remarca prin teologie si filozofie, creand astfel primele specializari academice distincte. 

 

Alaturi de educatia religioasa, au aparut si scolile de formare profesionala, asa-numitele „bresle”. Acestea pregateau ucenicii pentru diverse meserii si mestesuguri. Ucenicii erau invatati direct de „mesteri”, asigurand nu doar transmiterea tehnicii de lucru din generatie in generatie, ci formarea unei forte de munca inalt calificate. 
 

Horace Mann - "Parintele scolii comune"

Desi educatia a evoluat timp de milenii, invatamantul modern, asa cum il cunoastem astazi, este adesea atribuit lui Horace Mann, un reformator american nascut in 1796. Considerat "Parintele Miscarii Scolii Comune", Mann a  fost Secretar al Consiliului de Educatie din Massachusetts (1837-1848) si a militat pentru educatia publica accesibila tuturor, indiferent de statutul social sau economic.

 

Principiile sale fundamentale includeau:

• Universalitatea: Educatia trebuie sa fie disponibila tuturor copiilor 
• Non-sectarismul: Scolile publice trebuie sa fie libere de prejudecati religioase 
• Educatia gratuita: Educatia trebuie sa fie finantata public si gratuita 
• Educatia morala: Scolile trebuie sa predea valori morale 
• Profesionalizarea predarii: Profesorii trebuie sa fie bine pregatiti 
• Curriculum standardizat: Scolile trebuie sa urmeze un curriculum consistent 

 

Influenta lui Horace Mann asupra educatiei moderne este profunda. Principiile sale au pus bazele multor aspecte ale sistemului educational public actual. 
 

Educatia in secolele XX si XXI

Secolul XX a fost martor la schimbari semnificative in sistemele educationale la nivel mondial, transformari care au redefinit modul in care invatarea este conceputa si implementata in societatile moderne.

 

Una dintre cele mai marcante evolutii a fost integrarea tehnologica in procesul educational. Introducerea computerelor si a instrumentelor digitale in salile de clasa a revolutionat metodele traditionale de predare, oferind noi oportunitati pentru invatarea interactiva si accesul la informatii. 

 

Paralel cu aceasta evolutie tehnologica, au luat amploare campaniile globale de alfabetizare, coordonate de organizatii internationale precum UNESCO. Aceste initiative au vizat reducerea drastica a analfabetismului la nivel mondial, recunoscand educatia ca un drept fundamental al omului si o conditie esentiala pentru dezvoltarea socio-economica. Eforturile concentrate au contribuit semnificativ la cresterea ratelor de alfabetizare in multe regiuni ale lumii, in special in tarile in curs de dezvoltare.

 

In acelasi timp, secolul XX a fost caracterizat de o crestere substantiala a preocuparii pentru incluzivitate si diversitate in educatie. Miscarile sociale care militau pentru egalitatea de gen au determinat schimbari importante in accesul femeilor la educatie la toate nivelurile. De asemenea, s-a dezvoltat conceptul de educatie speciala, care a dus la crearea de programe dedicate pentru persoanele cu nevoi educationale speciale. 

 

In secolul XXI, educatia continua sa evolueze rapid. Platformele de invatare online, clasele virtuale si inteligenta artificiala transforma modul in care cunostintele sunt transmise.Pandemia COVID-19 a accelerat adoptarea invatarii la distanta, evidentiind importanta infrastructurii digitale in asigurarea continuitatii educationale.

 

Asadar, putem spune ca inventarea scolii nu poate fi atribuita unei singure persoane sau culturi; in schimb, ea reprezinta efortul colectiv al civilizatiilor care au cautat sa pastreze si sa transmita cunostintele.  Desi Horace Mann este recunoscut ca figura centrala in dezvoltarea educatiei publice moderne, contributia sa se bazeaza pe fundamentele puse de nenumarate generatii anterioare. De la scribii egipteni la guruku-urile indiene, de la scolile confuciane chineze la universitatile medievale europene, fiecare epoca si-a adus contributia la dezvoltarea complexului sistem educational contemporan.

 

Totusi, pe masura ce educatia continua sa evolueze ca raspuns la progresele tehnologice si provocarile globale, principiile promovate de Mann - accesul universal, echitatea si calitatea - raman la fel de relevante astazi ca in secolul al XIX-lea.

 

Sursa foto: Chatgpt dupa prompt portalinvatamant.ro

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Cine a inventat scoala? Afla pe cine poti da vina!