EDUCATIE: Studiu de percepție pe bursele școlare, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare, după ce decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență a fost deja anunțată / Cercetătorii propun revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de colectare a datelor și arată că motivația școlară și prezența la ore sunt îmbunătățite

Studiu de percepție pe bursele școlare, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare, după ce decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență a fost deja anunțată / Cercetătorii propun revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de colectare a datelor și arată că motivația școlară și prezența la ore sunt îmbunătățite

Revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare , digitalizarea procesului de acordare a burselor dar și activități de sprijin și informare pentru profesori și părinți pentru a înțelege metodologia de acordare a burselor, sunt printre recomandările unui studiu al Institutului de Științe ale Educației, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare. Studiul, care poate fi descărcat la finalul articolului, arată și impactul acordării burselor în ultimii doi ani școlari, asupra performanței școlare și participării la ore.

• De precizat, studiu a fost publicat după ce ministrul Educației, Daniel David a anunțat deja decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență.
• Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori.

Studiul „Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali”, realizat de Institutul de Științe ale Educației la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, recomandă revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de acordare a burselor.

Alte recomandări sunt depunerea online a documentelor pentru acordarea burselor, simplificarea aspectelor administrative sau activități de informare și sprijin accesibile prin care metodologia de acordare să fie explicată atât profesorilor cât și părinților.

„Cadrele didactice evidențiază suprasolicitarea generată de actualul sistem: „Școala este sufocată astfel de prea multe dosare (orfani, divorț, monoparental, medical)”. Procesul administrativ consumă resurse esențiale activității pedagogice, cadrele didactice raportând că „în perioada de depunere, profesorii au pierdut și până la jumătate din orele de curs din cauza aglomerării generate”. Situația este agravată de faptul că diriginții sunt nevoiți să asume roluri pentru care nu sunt pregătiți, devenind „operator call center, indiferent de zi și oră pentru lămurirea părinților, nefiind juriști sau consilieri ANAF”.

O altă nevoie reperată în studiu este infrastructura fizică: „Un aspect problematic important semnalat de directori este absența din unitățile de învățământ a spațiilor adecvate destinate preluării documentelor și analizării dosarelor în prezența solicitanților. În consecință, aceste activități administrative se desfășoară frecvent în spații improprii, cum ar fi holurile unităților de învățământ, afectând atât calitatea procesului, cât și confidențialitatea informațiilor”.

Pe lângă impactul pe care l-au avut acordarea diferitelor tipuri de burse asupra performanței elevilor și abandonului școlar, în funcție de mediul rural sau urban, studiul conține 7 pagini de recomandări pentru îmbunătățirea sistemului prin care se acordă acestea.

„Soluțiile propuse ar reduce considerabil sarcina membrilor Comisiei de Management al Burselor Școlare, aceștia fiind în prezent „asaltați de părinții care depun cererile fizic” și nevoiți să proceseze documentația în format tradițional («pe hârtie»)”, scrie în raportul de cercetare.

Revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare

Propunerile de îmbunătățire oferite au vizat, în principal:

• simplificarea aspectelor administrative privind acordarea burselor școlare (spre exemplu, standardizarea documentației, extinderea perioadelor pentru depunerea și verificarea dosarelor de burse);
• revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare (spre exemplu, redenumirea bursei sociale în “ajutor pentru studii”, separarea burselor de merit de cele de reziliență,
  introducerea bursei sportive, asigurarea accesului egal la burse pentru elevii din
  învățământul particular acreditat);
• realizarea unor activități de informare și sprijin accesibile și adaptate nevoilor
  beneficiarilor (spre exemplu, documente suplimentare de diseminare și explicare a
  Metodologiei către profesori, părinți, elevi, asistență specializată pentru situații atipice sau complexe);
• realizarea armonizărilor între sistemul PatrimVen și documentația necesară burselor
  școlare (spre exemplu, posibilitatea interogării datelor pentru un anumit interval,
  compatibilizarea formatului adeverințelor solicitate pentru bursele școlare cu modelul
  raportului oferit de PatrimVen);
• îmbunătățirea instrumentelor (digitale) de sprijin pentru acordarea burselor (spre exemplu, platformă digitală pentru depunere online a documentației din dosarul pentru burse);
• revizuirea responsabilităților instituționale în gestionarea burselor (spre exemplu, limitarea atribuțiilor școlilor în ceea ce privește bursele sociale la informarea părinților, transfer de atribuții către DGASPC/UAT pentru dosarele de burse sociale);
• asigurarea resurselor umane și materiale necesare gestionării burselor școlare (spre
  exemplu, includerea medicului în Comisia de management al burselor, asigurarea unor
  mecanisme de colaborare cu specialiști în domeniile juridic, financiar, asistență socială).

Recomandări și nevoi de sprijin ale respondenților:

• clarificarea rolului bursei de reziliență – ca măsură de susținere a performanței sau de sprijin social;
• simplificarea aspectelor administrative privind acordarea burselor școlare (de exemplu, standardizarea documentației, extinderea perioadelor pentru depunerea și verificarea dosarelor de burse);
• realizarea unor activități de informare și sprijin, accesibile și adaptate nevoilor beneficiarilor (de exemplu, documente suplimentare de diseminare și explicare a Metodologiei pentru profesori, părinți, elevi, asistență specializată pentru situații atipice sau complexe);
• îmbunătățirea instrumentelor (digitale) de sprijin pentru acordarea burselor (de exemplu, platformă digitală pentru depunerea online a documentației din dosarul pentru burse);
• revizuirea responsabilităților instituționale în gestionarea burselor (de exemplu, limitarea atribuțiilor școlilor în ceea ce privește bursele sociale, la informarea părinților, cu transferul atribuțiilor pentru dosarele de burse sociale către autoritățile locale/județene);
• asigurarea resurselor umane și materiale necesare gestionării burselor școlare (de exemplu, asigurarea unor mecanisme de colaborare cu specialiști în domeniile juridic, financiar, asistență socială, medical).

Principalele rezultate, conform percepțiilor actorilor educaționali investigați, după cum prezintă Ministerul Educației în comunicatul de presă:

• aproximativ 70% dintre elevi au declarat că au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023 – 2024; diriginții și învățătorii arată că procentul de bursieri crește în clasele cu vulnerabilitate ridicată, unde unii elevi pot beneficia de mai multe burse simultan;
• bursele de merit au fost acordate mai frecvent în mediul urban, în învățământul gimnazial sau în liceele teoretice, față de cele vocaționale sau tehnologice și pentru elevii din familii fără vulnerabilități (93% vs. 35% pentru elevii din familii vulnerabile); elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă decât cei care proveneau din familii fără vulnerabilități. În funcție de nivelul educațional, părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de merit de către copiii lor, decât cei cu educație scăzută;
• bursele sociale s-au regăsit în toate școlile rurale investigate, fiind asociate cu educația scăzută a părinților (89% dintre elevii având părinți cu educație scăzută au primit acest tip de bursă);
• bursa de reziliență a fost acordată, în cele mai multe cazuri, pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50; beneficiarii acestei burse, cu medii situate între 7,00 – 7,99, se află, cel mai frecvent, în învățământul profesional;
• bursele de excelență olimpică și cele tehnologice au fost mai frecvente în mediul urban, bursele tehnologice sprijinind mai frecvent elevii din familii vulnerabile;
• bursa pentru mame minore a fost acordată în special în liceele tehnologice, evidențiind un profil social distinct;
• suspendarea burselor unor elevi s-a produs mai ales din cauza absenteismului (94% dintre directorii care au raportat suspendări au indicat acest motiv), corigențe/repetenție sau transferuri (17%) și scăderea notei la purtare, asociată cu abateri disciplinare (10%) ;
• în ceea ce privește diferențierea pe tipul de unitate, problematica absențelor ca motiv al suspendării burselor este mai frecventă în licee (97%) și în școlile profesionale;
• suplimentările burselor s-au realizat rar, în principal din fonduri locale.

Despre studiu și metodologie

„Debutul studiului a coincis cu implementarea unor noi reglementări privind bursele școlare, la începutul anului școlar 2024-2025, ceea ce a impus ajustarea metodologiei de cercetare pentru a include doi ani școlari consecutivi – 2023-2024 și 2024-2025 – caracterizați de metodologii distincte în acordarea burselor”, potrivit raportului.

Metodologia de cercetare a inclus analiza documentară asupra reglementărilor cu privire la acordarea burselor școlare în învățământul preuniversitar din România și sondajul de opinie administrat online, în rândul elevilor, părinților, profesorilor și directorilor.

Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aprox. 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori.

Informații de context

Edupedu.ro a scris într-o analiză despre minciuna de stat numită „burse școlare” atacată din pix de primul președinte olimpic internațional, de premierul Bolojan și de ministrul David: promiți, distribui fără criterii, tai performanța și acuzi populismul altora, pregătit să le predai primarilor bugetele de burse sociale și părinții elevilor vulnerabili.

Pe 25 iunie, ministrul Educației Daniel David a anunțat că vor fi două categorii de burse pentru elevi: sociale, în care vor fi incluse și cele pentru mamele minore și bursele de merit, cu condiția unei note minime de 9 pentru cel mult 15 % dintr-o clasă.

Daniel David, care a obținut un nou mandat în guvernul Bolojan, după cele 6 luni cât a fost în funcție, a scris miercuri seară pe pagina de Facebook a ministerului Educației că „pentru educație și cercetare, obiectivele și reformele angajate pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare”. A anunțat măsurile fără să publice acest raport de cercetare.

Edupedu.ro a scris că bursele elevilor au ajuns în 2025 să coste bugetul 6,4 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât întreg bugetul Cercetării din România.

DESCARCĂ Raportul de cercetare al IȘE privind sistemul burselor

Citește și:

ANALIZĂ Minciuna de stat numită „burse școlare” atacată din pix de primul președinte olimpic internațional, de premierul Bolojan și de ministrul David: promiți, distribui fără criterii, tai performanța și acuzi populismul altora, pregătit să le predai primarilor bugetele de burse sociale și părinții elevilor vulnerabili

Vor fi două categorii de burse, anunță ministrul Daniel David: Burse de merit, cu condiția unei medii minime de 9, pentru cel mult 15% dintr-o clasă, și burse sociale. Simbolic, voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister pentru 2 burse de merit și 7 sociale

Daniel David despre măsurile din planul de guvernare Bolojan ce vizează Educația: Sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu dispus să ducă și criticile ticăloase și pe cele justificate

BREAKING Școală de la 8 la 17 în programul de guvernare Bolojan. Proiectul prevede pilotarea și generalizarea orarului extins pentru elevi, profesorii vor avea o creștere a normei didactice, diferențiat în funcție de mediul de lucru și ciclul de educație, iar bursele vor fi „redimensionate”

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Studiu de percepție pe bursele școlare, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare, după ce decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență a fost deja anunțată / Cercetătorii propun revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de colectare a datelor și arată că motivația școlară și prezența la ore sunt îmbunătățite