CULTURA: Inventat, construit și pilotat de un român. Aurel Vlaicu, primul zbor

Inventat, construit și pilotat de un român. Aurel Vlaicu, primul zbor

În ziua de 17 iunie 1910, Aurel Vlaicu a scris una dintre marile pagini ale aviației din țara noastră, zburând, pentru prima dată, cu un aparat proiectat, construit și pilotat de un român.

În 1911, Aurel Vlaicu a proiectat și a construit la Arsenalul Armatei aeroplanul ‘Vlaicu II’, o variantă îmbunătățită a aparatului de zbor devenit celebru în iunie 1910. În 1912-1913 a conceput avionul ”Vlaicu III”, pe care însă nu a mai apucat să-l construiască.

Aeroplanul construit de Aurel Vlaicu a fost scos în câmp pentru prima dată la 12 iunie 1910. La 16 iunie a avut loc o încercare de zbor nereușită. O zi mai târziu, în 17 iunie 1910, după alte două încercări nereușite în care a rulat fără să se înalțe, Aurel Vlaicu se întoarce la grupul său de prieteni, explicând de ce nu reușise acest lucru. Motivând faptul că nu acționase cum trebuie comenzile aparatului, Vlaicu face o nouă tentativă de a zbura.

Fericit că își realizase visul, Aurel Vlaicu avea să declare într-un articol intitulat ‘Impresii din văzduh’, publicat în revista ‘Flacăra’ la 29 octombrie 1911: ‘Bucuria cea mai mare, însă, am simțit-o când am zburat pentru prima oară la Cotroceni. Nu m-am ridicat atunci mai sus de patru metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalți ca înălțimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau atunci pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra mașina. Zburasem. Și asta era principalul.’, se arată pe site-ul revistaflacara.ro.

Inginer, inventator de geniu și pionier al aviației române și mondiale, membru de onoare post-mortem al Academiei Române, Aurel Vlaicu s-a născut la 6/19 noiembrie 1882, la Binținți (localitate ce, în prezent, îi poartă numele), lângă Orăștie, județul Hunedoara.

A avut, de la o vârstă fragedă, înclinații către tehnică, iar în școala primară din satul natal era cunoscut ca un spirit deosebit de inventiv, reparând ceasornice și încercând să construiască mici mașinării ‘perpetuum mobile’. În perioada studiilor liceale, efectuate la Orăștie și Sibiu, potrivit ”Dicționarului Membrilor Academiei Române” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003), Aurel Vlaicu a devenit preocupat de problema zborului mecanic, construind diferite mecanisme și modele de planoare. A urmat cursuri tehnice superioare la Viena și la Munchen. În timpul șederii la Munchen, a proiectat primul aparat de zbor cu aripi batante, acționat de arcuri, dar a abandonat acest proiect convins fiind că viitorul îl reprezintă aeroplanele acționate de motoare, potrivit http://www.orastieinfo.ro/.

În anul 1908, a fost, pentru o scurtă perioadă, inginer la fabrica de automobile Opel din Russelsheim. Revine în țară în același an, în satul natal Binținți, unde proiectează și construiește, un an mai târziu, unul dintre primele planoare românești, numit ‘Vlaicu-1909’.

La 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Alături de Henri Coandă, de Traian Vuia și de alte nume celebre, Aurel Vlaicu este unul dintre precursorii aeronauticii moderne și unul dintre părinții aviației mondiale.