DIVERSE: Averile la control! Ultimele „fotografii publice” ale averilor șefilor bugetarilor ieșeni. Azi: ITM, Garda de Mediu și Forțele de Muncă

Averile la control! Ultimele „fotografii publice” ale averilor șefilor bugetarilor ieșeni. Azi: ITM, Garda de Mediu și Forțele de Muncă

Pe 29 mai 2025, CCR a decis că publicarea declarațiilor de avere, cu toate cifrele lor, ar încălca „drepturi fundamentale”. Mai are rost să argumentăm că declarațiile de avere ale funcționarilor publici oferă o imagine asupra patrimoniului și veniturilor acestora, un exercițiu de transparență menit să asigure încrederea publică în instituții?

 Declarații care lasă loc de nedumerire

 Uneori, declarațiile de avere ale funcționarilor din Iași stârnesc întrebări firești despre modul în care au reușit să acumuleze proprietăți și economii consistente doar din veniturile salariale din sectorul public. Alteori, ele conturează profilul unor angajați care și-au gestionat atent resursele. Există însă și declarații care lasă loc de nedumerire.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Ziarul de Iași” nu își propune să comenteze aceste documente, ci să valorifice una dintre ultimele forme de transparență reală, informând publicul despre modul în care sunt gestionate politicile de integritate și responsabilitate în administrația locală. Pentru că, în curând, este posibil ca informațiile despre averile demnitarilor și ale funcționarilor să ajungă să circule doar sub forma zvonurilor, a presupunerilor și, cel mult, prin articole ca acesta, care se bazează pe ultimele date oficiale încă disponibile.

 Bugetari de cursă lungă

 Gheorghe Bacușcă nu e un nume care să sară în ochi prin scandaluri. Comisarul șef la Garda de Mediu Iași e cunoscut pentru discreția sa. La fel și soția, Cătălina Bacușcă, șefă de serviciu la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Un cuplu de funcționari cu vechime, crescut în sistem, care – judecând după declarațiile de avere depuse în 2024 – a știut să își gospodărească timpul, salariile și investițiile.

În declarația sa, Gheorghe Bacușcă notează un teren de 1.889 în Tomești, deținut în coproprietate cu soția sa. Împreună cu Cătălina Bacușcă mai deține și o casă de locuit de 151 mp în Iași. În plus, șefa de serviciu de la Cadastru mai are în proprietate două apartamente (de 49, respectiv 76 mp) ambele în Iași, achiziționate în 2016 și 2021.

Familia Bacușcă circulă cu un Audi din 2002 și un Mitsubishi Colt din 2005, automobile care spun mai degrabă povestea unor oameni care nu simt nevoia să impresioneze.

E de remarcat totuși venitul din salariu și pensie al comisarului șef. Fost polițist, Gheorghe Bacușcă a încasat de la Casa de Pensii 100.498 lei în 2023 (declarația asupra anului 2024 nu e publicată), iar salariul net anual în același an a fost de 103.051 lei. În total, veniturile comisarului șef de la Garda de Mediu au fost deci de 203.549 lei, adică aproape 17.000 lei pe lună. Mai simplu spus, circa 3.500 de euro.

De cealaltă parte, Cătălina Bacușcă a încasat 117.998 lei din salariul de șef serviciu la Cadastru. A mai primit 8.760 lei normă de hrană și 1.450 lei în vouchere de vacanță. Venitul ei anual a trecut de 128.000 lei, echivalentul a peste 10.600 lei pe lună.

Veniturile cumulate ale familiei Bacușcă în 2023 au fost deci de peste 330.000 lei, adică aproape 28.000 de lei lunar, fără alte conturi declarate în bănci, dar și fără datorii.

Avere transparentă: cum arată declarația directoarei APM Iași?

 Rămânem la Mediu, doar că de data aceasta la Agenția pentru Protecția Mediului Iași, acolo unde funcția de director executiv este ocupată din 2020 de Galea Temneanu. Salariul directorului care e pus să protejeze mediul din Iași e mai discret decât al comisarului șef care controlează și dă amenzi celor care încalcă legile de mediu. În 2024, Galea Temneanu declara un salariu anual de 84.209 lei, adică circa 7.000 de lei net lunar. Loredan Temneanu, soțul șefei APM aducea însă mai mulți bani în casă. Salariul său de la Serviciul De

Telecomunicații Speciale Iași a fost de 128.920 lei în 2023.

În rest, averea din declarația dată în 2024 e completată cu două terenuri agricole, dintre care unul în Vutcani (Vaslui), moștenit și deținut în coproprietate cu sora și unul în Miroslava, de 1.000 mp, cumpărat în 2010 împreună cu soțul său; două apartamente – unul în Iași și unul în Valea Lupului, ambele în coproprietate cu soțul Loredan Temneanu și două atutoturisme (un VW din 2010 și o Toyota cumpărată în  2021).

Datoriile declarate ale șefei de la Mediu erau de 197.332 lei la Reiffeisen Bank pentru un credit din 2020, an în care familia a cumpărat apartamentul din Valea Lupului, și de 80.000 la BRD din 2021 (am în care în familia Temneanu a apărut Toyota). Declarația pare a fi una dintre cele mai transparente depuse de funcționarii ieșeni și consultate de Ziarul de Iași.

Munca înnobilează omul, dar îi aduce și avere?

 Costel Grojdea, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Iași, își completează veniturile salariale cu cele obținute ca membru în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică (IFT) Iași. Adică, potrivit declarației depusă în 2024, un total de 101.078 lei, din care 82.120 a fost salariul anual de director. În medie, veniturile sale au fost deci de circa 8.400 de lei din funcțiile sale publice (1.700 euro/lună). Bani la care se adaugă 15.00 de lei obținuți din chirii.

Soția sa, Ioana Grojdea, avocat cu cabinet propriu, completează tabloul financiar cu 115.869 lei din onorarii juridice, încă 15.000 lei din chirii și 90.000 lei din dividende de la firma SC Expres Startup SRL. Adică o contribuție de peste 220.000 lei la venitul familial, dublu față de cât câștigă directorul ITM. Iar copiii minori, Rareș și Alexandra, au beneficiat în 2023 de alocație, pentru fiecare câte 3.072 lei

În plus, în 2024, familia Grojdea mai declara că deține două terenuri, unul agricol de 1.666 mp în municipiul Iași (dobândit prin hotărâre judecătorească în 2010), și unul intravilan de 640 mp în Rediu, pe numele soției, primit prin donație. Ambele figurează în coproprietate, la fel ca și casa de locuit din Rediu, de 297 mp în Rediu, construită în 2009 și un apartament de 65 mp cumpărat în 2021 în municipiul Iași.

Niciun autoturism nu e menționat în declarația de avere, un detaliu rar pentru o familie de rang mediu-superior în administrația publică.

Și, în timp ce economiile lipsesc din declarație – niciun cont sau depozit menționat – familia are două credite deschise în 2021 la Banca Transilvania: unul de 75.000 lei, altul de 100.000 lei, ambele scadente în 2028.

Veniturile șefei de la AJOFM

În cazul Gabriela Vasilache, manager de proiect la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași, și-a făcut publică averea conform cerințelor legale, dezvăluind un portofoliu imobiliar solid, economii considerabile și o administrare financiară prudentă.

Salariul anual al Gabrielei Vasilache, obținut din poziția de manager de proiect la AJOFM Iași, se ridică la 22.890 lei. „Aceștia sunt bani obținuți pe proiecte europene, motiv pentru care depun două declarații. Salariul meu de director a fost de 94.323 lei. Eu susțin transparența și, de altfel, am depus deja ambele declarații”, a explicat pentru Ziarul de Iași directoarea AJOFM Iași. Pe platforma Agenției Naționale de Integritate aceste ultime declrații nu au mai fost postate. În total, venitul mediu lunar al directoarei AJOFM Iași a fost de aproape 9.800 lei.

Declarația de venit a Gabrielei Vasilache nu cuprinde și informații despre veniturile soțului, Silviu Vasilache, însă patrimoniul imobiliar e deținut în coproprietate de cei doi: două terenuri intravilane în Otopeni, Ilfov (1.200 mp) și în Iași (528 mp), două spații comerciale/producție, de 231 și 148 mp, un apartament de 172 mp cumpărat în 2006 și o casă de 180 mp cumpărată în 2023, toate în Iași.

O Toyota din 2011 și economii de circa 50.000 de lei, 3.547 dolari, 264 de lire sterline și 60 de euro completează această declarație de avere. Directoarea AJOFM nu are datorii, dar, la fel ca și ceilalți șefi de instituții menționați în acest articol, nu declară nici bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată să depășească 5.000 de euro. De asemenea, nu există venituri din activități independente sau investiții financiare.

Publicitate și alte recomandări video