Căldărari, Pletoși, Ursari, Lingurari – Ce fel de țigani avem în județ? Poveștile comunităților rome și lupta lor pentru păstrarea identității
Potrivit lui Sebastian Feraru, președintele Asociației Romilor din Iași (AURr), orașul se remarcă printr-o diversitate etnică rar întâlnită în alte regiuni ale României.
Printre cele mai importante grupuri rome din Iași se numără Căldărarii, Bădănarii (cunoscuți și sub denumirea de Pletoși), Ursarii, Ciubotarii, Zăvragiii, Răcarii, Castalii și Lingurarii. Lor li se adaugă romi care vorbesc sau nu limba romani, precum și familii mai asimilate cultural, descrise ca fiind „mai romanizate”.
„Fiecare grup are propriile tradiții, reguli și porturi. De exemplu, Căldărarii și Bădănarii, sau Pletoșii, păstrează portul tradițional și au obiceiuri stricte în ceea ce privește căsătoriile și nunțile. Ceilalți, în schimb, s-au apropiat mai mult de civilizația românească, adoptând un stil de viață mai modern”, a declarat Sebastian Feraru pentru „Ziarul de Iași”.
Meșteșugurile care au dat nume comunităților
În localitatea Dancu, de lângă Iași, trăiește o comunitate numeroasă de Căldărari, Bădănari sau Pletoși. Fiecare categorie de romi are o meserie tradițională care i-a definit de-a lungul timpului. Denumirea de „Pletoși” provine de la obiceiul vechi al bărbaților de a nu se tunde, în timp ce „Bădănari” face referire la meșteșugul zugrăvitului cu bidineaua. Căldărarii se remarcă prin ocupația tradițională de prelucrare a metalului, confecționând cazane, căldări și alte obiecte din cupru.
Lingurarii sculptau linguri din lemn, iar Ursarii erau cunoscuți pentru spectacolele cu urși dresați.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Grade diferite de integrare
Căldărarii și Bădănarii/Pletoșii se disting prin portul tradițional, pe care-l au atât la evenimente importante, cât și în viața de zi cu zi. Femeile poartă fuste lungi, colorate, eșarfe și bijuterii. În schimb, Lingurarii și Ursarii sunt mai apropiați de cultura majoritară, adoptând haine moderne și un stil de viață urbanizat.
Fete căldărărese în haine tradiționale
„Unele comunități sunt mai aproape de modelul modern, de școală, muncă, trai în cartier. Altele rămân în stilul lor, cu reguli proprii”, a explicat Sebastian Feraru.
Nunțile, între tradiție și modernitate
Comunitățile tradiționale de romi sunt bine definite și, de multe ori, închise în privința relațiilor externe. Potrivit lui Sebastian Feraru, relațiile dintre grupuri sunt limitate.
„În general, se înțeleg între ei. Doar căsătoriile între Căldărari și Bădănari sunt foarte rare sau chiar imposibile. Fiecare grup își păstrează identitatea și regulile proprii”, a adăugat acesta.
În comunitățile tradiționale, nunțile sunt evenimente de amploare, organizate cu luni înainte și respectând ritualuri vechi: alegerea miresei de către familie, zestrea, jurămintele în fața bătrânilor și mesele întinse care pot dura mai multe zile.
Căldărarii și Pletoșii organizează nunți care implică întreaga comunitate, cu reguli clare privind vârsta mirilor și rolurile familiale bine stabilite. În schimb, în comunitățile mai „romanizate”, cum sunt cele de Ursari și Lingurari, nunțile tind să urmeze modelul din cultura românească, organizate la restaurant, cu slujbe religioase și cu o intervenție mai redusă din partea normelor comunitare.
Provocări comune: educația și locurile de muncă
Deși diferențele culturale dintre grupuri sunt semnificative, provocările sociale sunt, în mare parte, comune. Multe familii de romi din Iași se confruntă cu dificultăți legate de locuire, acces la educație și integrarea pe piața muncii. În zone precum Mironeasa, accesul la infrastructură și servicii publice rămâne limitat.
„Nevoia de echilibru este esențială. Trebuie să păstrăm tradiția, dar și să-i ajutăm pe romi să se dezvolte”, a subliniat liderul Asociației Romilor.
Publicitate și alte recomandări video