DIVERSE: Impozitele indirecte sunt întotdeauna acceptate de mase

Impozitele indirecte sunt întotdeauna acceptate de mase

Civilizaţiile sunt create şi îndrumate de o mică elită intelectuală, niciodată de mase, spune Gustave Le Bon în cartea sa „Psihologia mulțimilor”. Acestea din urmă nu au forţă decât pentru a distruge, iar dominaţia lor reprezintă întotdeauna o fază de dezordine.

Cu forța lor exclusiv distructivă, ele acţionează precum microbii asupra cadavrelor. Când edificiul unei civilizaţii e putred, masele conduc la năruirea lui.

Psihologia mulțimilor vădește că legile și instituțiile generează o influență slabă asupra naturii lor impulsive și că masele sunt incapabile să aibă alte opinii decât cele care le-au fost sugerate. Regulile decurgând din pura echitate teoretică nu ar putea să le dirijeze. Numai impresiile sădite în sufletul lor pot să le seducă.

De exemplu, dacă un legislator vrea să stabilească un nou impozit, ar trebui el să-l aleagă pe cel mai potrivit din punct de vedere teoretic? În niciun caz. Cel mai nepotrivit va putea să fie, practic, cel mai bun pentru mase, dacă este mascat şi, aparent, cel mai puţin apăsător. Astfel, un impozit indirect, chiar exorbitant, va fi întotdeauna acceptat de mase. Extras zi de zi din consum, prin fracțiuni infime, nu stânjenește obișnuințele maselor și le impresionează prea puțin. Înlocuiți-l cu un impozit proporțional pe salariu sau pe alte venituri, plătibil într-o singură tranșă - chiar dacă ar fi de zece ori mai puțin împovărător decât celălalt, va stârni proteste unanime.

În anumite împrejurări date, şi doar în acele împrejurări, o mulţime de oameni posedă caracteristici noi, foarte diferite de cele ale fiecărui individ care intră în componenţa sa.

Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi ideile tuturor entităţilor sunt orientate în aceeaşi direcţie. Apare un spirit colectiv, tranzitoriu, desigur, dar având particularităţi foarte precise. Colectivitatea devine o masă organizată sau psihologică. Ea formează un singur corp şi e supusă legii unităţii mentale a maselor.

Trăsătura cea mai izbitoare la o mulţime psihologică e aceea că, indiferent de indivizii care o compun, indiferent de asemănările sau deosebirile în felul lor de trai, în ocupaţiile, caracterele ori nivelul lor de inteligenţă, singurul fapt că oamenii sunt transformaţi într-o masă îi învesteşte cu un soi de suflet colectiv. Acesta îi face să simtă, să gândească şi să acţioneze într-un mod total diferit de cel în care ar simţi, ar gândi şi ar acţiona fiecare dintre indivizii care compun mulţimea, luaţi izolat.

Citește pe Antena3.ro

Doi soți cu venituri modeste și-au rezervat o vacanță de 15 ani pe un vas de croazieră: E mai ieftin decât cred oamenii. Cât a costat

Prin simplul fapt că aparţine gloatei, omul coboară mai multe trepte pe scara civilizaţiei. Singur, era poate un ins cultivat, în mulţime este un instinctual, deci un barbar. Are spontaneitatea, violența, ferocitatea, dar și entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive.

Îşi va reproşa poate, ulterior, uşurinţa cu care s-a lăsat impresionat de cuvinte și imagini.

Pentru a nu lăsa impresia că odată eliberate masele vor face ceea ce știu ele cel mai bine, să distrugă, trebuie menționat că stăpânii lumii, fondatorii de religii și imperii, apostolii credințelor, oamenii de stat eminenți, dar și conducătorii de mici colectivități au fost, în subconștient, buni psihologi, au intuit instinctiv spiritul maselor. Ceea ce le-a permis să ajungă stăpânii mulțimilor. Napoleon este un exemplu de persoană care a înțeles psihologia maselor franceze, dar, uneori, s-a înșelat în privința maselor ce formau alte popoare. De aceea războaiele pe care le-a pornit împotriva spaniolilor și rușilor au dus la căderea sa.