Universitățile, în pană de studenți: Mai multe locuri decât candidați

Anul acesta, procentul de promovare la Bacalaureat a fost mai mic decât în 2024, dar și numărul absolvenților a fost în scădere.
Dintre cei care au reușit să ia examenul final, aproximativ 25% nu vor să meargă la facultate - unii nu vor să continue studiile, alții aleg o școală postuniversitară, pentru a învăța o meserie care să le aducă venituri, în cel mai scurt timp. De asemenea, procentul celor care vor să studieze în străinătate este de aproximativ 10%. Astfel, universitățile din România se pot baza pe circa 65% dintre absolvenții de liceu din acest an care au luat bacalaureatul, ceea ce pune în dificultate majoritatea universităților, care ar putea rămâne cu un număr foarte mare de locuri neocupate.
Criza din sistemul universitar a debutat cu 10 ani în urmă, când a-nceput să scadă numărul de absolvenți de liceu de la an la an, dar salvarea a venit până acum de la cei care au făcut studiile universitare la maturitate sau și-au dorit să mai facă o facultate. A crescut și numărul studenților străini care doresc să învețe în România, unde facultatea e mult mai ieftină decât în alte țări europene.
Multe facultăți au reușit să-și completeze numărul de studenți cu aceste categorii de candidați sau au transformat locurile dedicate programelor de licență în locuri pentru masterat și doctorat, însă în fiecare vară situația este incertă, pentru că nu se poate ști câți absolvenți din anii anteriori sau câți străini vor alege o facultate din România, pentru a se completa numărul de locuri alocat.
Ministerul Educației a transmis rezultatele examenului de Bacalaureat, înainte de contestații: rata cumulată de promovare (toate promoțiile) înainte de contestații este de 74,3% (76,4% - în prima sesiune a anului trecut).
Au promovat, în total, 77.805 candidați (73.859 de candidați din promoția curentă, respectiv 3.946 din promoțiile anterioare) din 104.675 de candidați prezenți. Pentru promoția curentă, rata de succes este de 79,9% (81,5%: iunie - iulie 2024), în timp ce pentru promoțiile din anii trecuți, procentul se situează la 32,1% (31,9%: iunie - iulie 2024).
Creștere cu cel mult 2% după contestații
Se așteaptă și rezultatele contestațiilor, dar se estimează o creștere cu până la 2% a ratei de promovare, în urma reevaluării, având în vedere faptul că în ultimii trei ani s-au introdus bareme mult mai stricte și li s-a cerut corectorilor să respecte cu mai multă atenție acordarea punctajului, după scandalul din 2021, când s-au constatat diferențe foarte mari între prima și a doua corectură, fiind nevoie de intervenția ministrului Educației, care a amenințat cadrele didactice cu sancțiuni pentru astfel de situații.

Pornind de la acest raționament, în urma contestațiilor s-ar putea ajunge de la 74,3% până la cel mult 76,3%. Anul trecut, înainte de contestații, rata de promovare era 76,4%, iar după recorectare a ajuns la 78,2%, iar în 2023, rezultatul inițial a fost 72,8%, după contestații ajungându-se la 75%, însă numărul absolvenților a fost mai mare în anii anteriori. Anul trecut au promovat 99.371 de candidați (95.112 candidați din promoția curentă și 4.259 din promoțiile anterioare) din 130.041 de candidați prezenți, iar în 2023 au promovat 91.246 de candidați (87.226 din promoția curentă și 4.020 din promoțiile anterioare) din 125.352 de candidați prezenți.
Instituțiile mici ar putea fuziona cu cele puternice
Universitățile pierd, din start, circa 30.000 de potențiali studenți, din diferența demografică, anul acesta, față de anii anteriori. Situația e tragică, dacă se ține cont de faptul că ar putea dori să meargă la o facultate din România circa 50.000 de absolvenți de liceu care au luat bacalaureatul anul acesta, pentru că au fost aprobate 68.116 locuri/granturi de studii pentru licență, din care 2.116 locuri/granturi de studii pentru instituțiile de învățământ universitar militar.
Chiar dacă sunt mai multe locuri decât candidați, se adaugă la situația de criză și concurența la facultățile cele mai căutate, ceea ce înseamnă că la cele mai bune universități și programe de licență va fi „bătaie” pe locuri, inclusiv pe cele cu plată, în timp ce alte instituții ar putea rămâne fără studenți.
În pericol sunt universitățile mici, care nu și-au modernizat metodele de predare și nu au introdus domenii de studiu de actualitate. Dacă vor rămâne fără studenți și fără finanțare, unele dintre ele s-ar putea desființa, în viitorul apropiat, dar ar putea și să fuzioneze cu instituții mai puternice. O soluție de salvare pentru aceste universități ar fi să se bazeze pe programe de masterat și doctorat sau pe cercetare, în perioada următoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu