EDUCATIE: Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Amenințările hibride, dezinformarea, manipularea reprezintă o amenințare care trebuie adresată, dar nu din fondurile SAFE. Acesta e un mecanism pentru apărare a UE ce implică achiziții militare

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Amenințările hibride, dezinformarea, manipularea reprezintă o amenințare care trebuie adresată, dar nu din fondurile SAFE. Acesta e un mecanism pentru apărare a UE ce implică achiziții militare

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, spune că dezinformarea și manipularea sunt amenințări care țin de securitate dar nu pot fi folosite fondurile programului SAFE. Prezentă la București în cadrul forumului Eurosfat 2025 desfășurat la Facultatea de Drept a Universității București, vicepreședinta CE a spus că „avem nevoie de apărare la nivel personal, la nivelul educației, pe care fiecare cetățean trebuie să o poată primi din școală până la vârsta adultă, și aici putem folosi fondurile de coeziune”.

• Instrumentul SAFE privind consolidarea industriei europene de apărare, pe agenda ședinței de guvern de joi, 20 noiembrie, scrie G4Media.
• Forumul este organizat de Centrul de Expertiză Europeană EUROPULS, este o organizaţie non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene

Întrebată de fosta ministră Educației Ligia Deca, dacă din fondul SAFE se pot folosi bani pentru universități în contextul apărării de amenințări hibride și dezinformare, Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, spune că nu pot fi folosite aceste fonduri.

Dar recunoaște că e nevoie de sprijin pentru a combate dezinformare și amenințările hibride dar pot fi folosite fonduri de coeziune.

„Pe lângă citit, scris, competențe digitale, matematică, științe, să avem și o competență măsurată, evaluată cu un titlu generic citizenship / cetățenie, dar care include educație, formare pentru a face față dezinformării, manipulării, deep fake, educația pentru pregătit pentru diverse situații de genul acesta și de aici pornind să putem finanța astfel de proiecte din politica de coeziune, că sunt universități, că sunt alte entități relevante care ar putea să deruleze astfel de programe, că până la urmă dezvoltăm și programe prin care să fim prezenți și în mediul online și să lucrăm și cu rețelele sociale”, a spus vicepreședinta CE.

Redăm fragmentul din răspunsul legat de mecanismul SAFE

Ligia Deca, fost ministru al Educației: Comisia Europeană, și dumneavoastră știu că ați fost un contributor major, a lansat recent inițiativa Democracy Shield și unul dintre pilonii acesteia este rolul educației în combaterea dezinformării și amenințărilor hibride împotriva noastră a tuturor, a democrațiilor europene și a societăților coezive. În acest sens și când în calcul rolul esențial al mediului universitar în educarea atât studenților cât și a populației în general, pentru a rezista acestor atacuri hibride, considerați că entitățile educaționale ar trebui să poată beneficia de fondul din SAFE? Până acum nu au intrat în categoria beneficiar.

Roxana Mânzatu, vicepreședinte CE: E o întrebare în termen de pus în colegii comisarilor ne întâlnim, în fiecare miercuri în ședința de guvern. Colegiul comisarilor se cheamă.. pe scurt: Nu. SAFE este un mecanism de finanțare pentru tot ceea ce înseamnă apărarea Uniunii Europene, înseamnă achiziții de tehnică militară, dar și producție, industrie de apărare europeană, de la drone la orice vă puteți imagina pe zona de securitate, plus investiții în mobilitate, mobilitate militară, dar și duală, și civilă, și militară. Dar dacă ne uităm la un concept lărgit al ideii de securitate și în acest concept lărgit de securitate, amenințările hibride, dezinformarea, manipulare reprezintă o amenințare care trebuie adresată. Cum este? Este o bună întrebare, cred că mai degrabă din alte fonduri.

Noi am lansat în acest concept strategia pentru competența Uniunii Europene uniunoskis. În primul rând ideea politică: cetățenia ca o competență de bază.

Deci, pe lângă citit, scris, competențe digitale, matematică, științe, să avem și o competență măsurată, evaluată cu un titlu generic citizenship și cetățeni, dar care include educație, formare pentru a face față dezinformării, manipulării, deep fake, educația pentru pregătit pentru diverse situații de genul acesta și de aici pornind să putem finanța astfel de proiecte din politica de coeziune, că sunt universități, că sunt alte entități relevante care ar putea să deruleze astfel de programe, că până la urmă dezvoltăm și programe prin care să fim prezenți și în mediul online și să lucrăm și cu rețelele sociale. Cu siguranță, universitățile sunt bastioane ale democrației. Chiar vorbeam cu domnul rector că mi se pare că avem nevoie de prezența universităților pentru a stimula dezbateri pe teme europene importante foarte des în fiecare lună dacă s-ar putea, numai astfel putem și am putea susține cu Fondul Social European. Am putea susține astfel de lucruri cu alte tipuri de finanțări din politica de colzune, cu erasmus, de exemplu, noi am modificat niște regulamente ale fondurilor,  să putem să adresăm și noi provocări, noi teme, ca să zicem așa, printre care și apărare și securitate. Și în sensul ăsta ne putem gândi la finanțare pe care universitățile s-o preia, nu din SAFE, așa cum e gândit SAFE acum, fiind un program de împrumut pe care pe care îl oferim pentru dezvoltarea capacității de apărare.

Dar avem nevoie de apărare, aceasta la nivel personal, la nivelul educației, pe care fiecare cetățean trebuie să o poată primi din școală până la vârsta adultă, și aici putem folosi fondurile de coeziune, politic”.

Ce este SAFE

Pe 20 noiembrie, Guvernul a discutat în ședința de Guvern despre accesarea „instrumentului de finanţare SAFE, precum şi documentaţia de susţinere, cererile de asistenţă financiară însoţite de planurile de investiţii, la termenele prevăzute’, se arată în propunerea de act normativ.

Potrivit textului, în vederea accesării şi implementării instrumentului de finanţare SAFE, se formează un Grup de lucru interinstituţional, condus de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Proiectul de act normativ mai prevede că şeful Cancelariei prim-ministrului stabileşte, prin ordin, cerinţele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerinţele operaţionale sau similare.

„În aplicarea Instrumentului SAFE, se împuternicesc Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală pentru armamente, respectiv celelalte autorităţi publice, să efectueze achiziţii în comun cu alte state, potrivit reglementărilor specifice statului membru/organizaţiei internaţionale care derulează achiziţia în comun”, se menţionează în document.

Informații de context

Recent, combaterea analfabetismului funcțional este inclusă în premieră în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării. „Precaritatea educației, abandonul școlar” și situația din cercetare – declarate „riscuri și vulnerabilități”.

Proiectul menționează, totodată, că România va implementa politici de educație media, pentru a dezvolta competențele media ca modalități de protejare împotriva dezinformării și pentru implicarea cetățenilor în „realizarea securității naționale”.

Iar la capitolul Riscuri și vulnerabilități este menționată și performanța slabă a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare.

Analfabetismul funcțional și nevoia de combatere a acestuia sunt menționate în premieră, explicit, într-un astfel de document. Precedenta Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 folosea altă terminologie, anume „creşterea nivelului de alfabetizare funcţională pentru dezvoltarea gândirii critice şi pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populaţiei în faţa fenomenului de răspândire de informaţii false, care pot avea consecinţe negative pentru securitatea naţională”.

În contextul războiului de la graniță, „românii să stea liniștiți, deoarece România este protejată de NATO, dar trebuie să plătim pentru această protecție, înseamnă că o parte din bani o să-i luăm de la sistemul de sănătate, de la învățământ și o să-i ducem ca să…, ceea ce teoretic e stupid”, a declarat președintelui Nicușor Dan, la România TV, pe 16 noiembrie.

Sindicatele din Educație reacționează după declarațiile președintelui Nicușor Dan despre faptul ca o parte din bani de la sănătate și învățământ vor ajunge la apărare, în contextul războiului de la graniță. „Apărarea nu se dezvoltă prin sacrificarea Educației”, spun Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan.

„Susținem orice alocare bugetară suplimentară pentru Apărare, însă trebuie să fie din alte surse, combaterea masivă a evaziunii fiscale și fonduri europene dedicate, nu din salariile profesorilor, dotarea școlilor sau infrastructură educațională”, spun sindicatele.

Ca fost olimpic internațional, ar trebui să vă reconsiderați declarația și, mai mult, să vegheați la respectarea legii, astfel încât sistemul de învățământ să primească 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”, se precizează în comunicat.

Citește și:

Prima linie de apărare a Europei / Op Ed Roxana Mînzatu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene și Glenn Micallef, comisarul european pentru cultură, tineret și sport

Combaterea analfabetismului funcțional este inclusă în premieră în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării / „Precaritatea educației, abandonul școlar” și situația din cercetare – declarate „riscuri și vulnerabilități”

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Amenințările hibride, dezinformarea, manipularea reprezintă o amenințare care trebuie adresată, dar nu din fondurile SAFE. Acesta e un mecanism pentru apărare a UE ce implică achiziții militare