EDUCATIE: Noile planuri – cadru pentru învățământul liceal

Noile planuri – cadru pentru învățământul liceal

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, subliniind necesitatea actualizării acestora, în contextul unor conținuturi și manuale „depășite de vremuri” și al unor metode de predare rămase în urmă față de evoluțiile tehnologice și didactice recente. Daniel David a prezentat principalele direcții de reformă: echilibrarea ponderii disciplinelor, integrarea noilor competențe-cheie și adaptarea la cerințele pieței muncii și ale educației pe tot parcursul vieții.

„Pun astăzi în transparenţă instituţională raportul rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învăţământul liceal, precum şi varianta finală a acestora. În acelaşi timp, pun în consultare publică proiectul planului-cadru pentru învăţământul liceal, ce va reprezenta fundamentul de la care se va pleca în pilotarea acestuia în şcolile-pilot. (…) Aşa cum ştiţi, acest demers nu mai poate fi amânat. Avem la nivel liceal conţinuturi şi manuale depăşite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogăţite semnificativ cu noile evoluţii tehnologice şi didactice în domeniu”, a transmis Daniel David.

Potrivit acestuia, gramatica, istoria și geografia cu accent pe cultura națională revin cu un număr mai mare de ore în curriculumul liceal. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea de a opta pentru discipline din sfera stilului de viață sănătos, autocunoaștere, sport de echipă și arte. Educația antreprenorială va fi integrată cu disciplina de economie, iar consilierea și orientarea vor include unități explicite de învățare.

„Eu am început public acest demers, aşa că este normal ca eu să-l închei, un eventual alt ministru având posibilitatea să le păstreze sau să le modifice”, a arătat ministrul.

Cele opt competențe-cheie urmărite prin noile planuri-cadru sunt: comunicare (alfabetizare), multilingvism, STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), competențe digitale, competențe de viață (personale, sociale, învățare continuă), civice, antreprenoriale și de expresie culturală.

Ministrul a detaliat modificările operate:

-Matematică-informatică: câte o oră suplimentară pentru Matematică, Informatică și TIC.

-Științe ale naturii: Chimie și Biologie primesc câte o oră suplimentară anual, atingând nivelul orelor de Fizică și Matematică.

-Științe sociale: două ore în plus la disciplina socio-umană, limba română și limba modernă I.

-Filologie: două ore suplimentare la limba română și limba modernă I.

-Filierele vocațională și tehnologică: planurile-cadru sunt adaptate particularităților fiecărui domeniu.

De asemenea, pe lângă varianta standard, este propusă și o variantă pilot care accentuează descentralizarea și personalizarea planurilor-cadru, sub supravegherea și avizarea ministerului.

În continuarea reformei, vor fi dezvoltate programele școlare, cu implicarea specialiștilor din învățământul preuniversitar și universitar:

„Aici avem nevoie de conţinuturi relevante şi aerisite, după modele europene, care vor fi create de echipe mixte de specialişti din mediul preuniversitar şi universitar, pentru a se asigura continuitate între cele două cicluri. Un procent de 25% din orele pentru fiecare disciplină va trebui să fie folosit pentru: (1) consolidarea competenţelor; (2) activităţi remediale şi (3) extinderea competenţelor dobândite la utilizarea în viaţa cotidiană.

În fine, acest demers va fi însoţit de standarde de evaluare şi notare, pentru a face comparabile evaluările între unităţi şcolare şi profesori, precum şi pentru fundamentarea unor decizii ulterioare de politici educaţionale.”

Manualele vor integra componente digitale, interactive, inclusiv elemente de gaming și inteligență artificială, în funcție de specificul fiecărei discipline. Profesorii vor beneficia de formări pentru implementarea noilor planuri-cadru.

„Dacă implementăm programatic acest plan, atunci: prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională din anul şcolar 2026-2027, urmând apoi a se introduce gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne aşteptăm la rezultate educaţionale semnificativ mai bune, naţionale şi internaţionale, care să se reflecte în performanţă/progres/reducerea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar, nu mai târziu de 5 ani”, a concluzionat ministrul Daniel David.