Explozia AUR în sondaje explicată de doi politologi: Este mai mult decât un protest
Finalul alegerilor prezidențiale aduce pentru cele două partide mari, PSD și PNL, pierderi masive în intenția de vot, după ce niciunul nu a reușit nici măcar să își ducă omul susținut pentru funcția supremă în turul II. Între timp, partidul AUR ajunge să conducă detașat în intenția de vot, cu peste 30%, potrivit ultimelor măsurători.

PSD și PNL au fost întrecute în sondaje de către AUR FOTO Inquam Photos / George Călin
În măsurătorile recente, două partide se remarcă în traiectorii opuse. Pe de o parte AUR, partidul condus de George Simion, care este în creștere, și PSD, în cădere liberă după ultimul scrutin prezidențial.
Într-un sondaj INSCOP, AUR are un scor similar celui obținut de candidatul la alegerile prezidențiale George Simion pe teritoriul României în primul tur al alegerilor prezidențiale (38%). În același timp, PSD (15-17%) și PNL (16%) dispută al doilea loc cu scoruri de sub 20%. USR are 12-13%, iar UDMR este primul partid care nu ar mai atinge pragul electoral pentru Parlament, având 4,5-4,7%.
Un alt sondaj realizat de Avangarde, în perioada 23-28 mai, plasează tot AUR pe primul loc în privința încrederii românilor în partide, cu un scor de 32%. Pe locul 2 în clasament se situează PSD, cu 20%, în scădere față de momentul alegerilor - când a avut 22,3%. În ușoară creștere este PNL, cu 16%, față de 14,3 în decembrie, dar și USR-15%, la alegerile parlamentare de acum șase luni partidul având 12,2. UDMR are și el o scădere ușoară, fiind cotat acum la 5%. În cădere liberă găsim SOS și POT, cu 4%, respectiv 3%, partide care nu ar mai intra în Parlament.
Pentru AUR rezultatele reprezintă o creștere uriașă față de scorul obținut la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, când partidul condus de George Simion a obținut 18,3%.
PNL și PSD, forțate să guverneze împreună și să redreseze economia
Profesorul în științe politice Radu Carp explică pentru „Adevărul” că singura soluție a celor două formațiuni în momentul de față este intrarea la guvernare și rezolvarea situației economice. O problemă pregnantă rămâne în cazul premierului, pentru că partidul care va deține conducerea Executivului va fi dezavantajat.
„Dacă ne uităm la votul pentru AUR vedem că sunt foarte multe zone dezavantajate din România care au votat pe 1 decembrie pentru AUR sau ulterior pentru George Simion. Vedem că imediat ce o zonă sau chiar și un oraș, o capitală de județ își revine economic, deja iese din pânza de păianjen întrețesută de aceste partide populiste. Dezvoltarea economică a făcut ca centrul administrativ al județului Dolj să iasă de sub mirajul acesta al populismului, care ia locul stângii, și să voteze un candidat pre-european mai degrabă. Orice s-a întâmplat la Craiova s-a întâmplat și la Galați, acolo e și mai interesant, pentru că acolo chiar era un oraș de stânga, ori pe măsura creșterii economice el s-a depărtat din această capcană a populismului către candidatul de centru”, explică profesorul în științe politice Radu Cap.
„Chiar dacă a existat așa un fel de boost de energie odată cu alegerea domnului Nicușor Dan, faptul că se profilează la orizont o criză economică, și nimeni nu contrazice faptul că nu vor urma vremuri ușoare, duce și la acest scepticism. Și atunci când apare acest scepticism față de viitorul imediat, automat crește și preferința pentru acest bazin populist”, mai atrage atenția Radu Carp.
De asemenea, creșterea AUR se datorează și unui transfer de la SOS și POT în contextul ultimelor alegeri. „SOS și POT s-au remarcat prin căderea efectivelor, în așa fel încât procentele se dublau. Eu de multe ori am spus că potențialul pentru aceste partide populiste este undeva la 35-40%, iar potențialul minim este undeva pe la 30% în momentul de față. Deci faptul că AUR apare acolo cu 35%, dată fiind și marja de eroare, înseamnă că ne aflăm undeva cam la mijlocul dintre minimul și maximul acestui bazin electoral, ceea ce poate fi un element de îngrijorare, dar dacă privim și din altă perspectivă, observam că numărul de alegători potențiali pentru AUR e mai mic decât numărul de voturi pe care le-a obținut domnul Simion în primul tur”, mai arată Radu Carp.
Explicațiile căderii PSD
Nu în ultimul rând, potrivit profesorului în științe politice, PSD are șanse să mai scadă în încrederea și opțiunea de vot a cetățenilor în favoarea AUR. „Strategia PSD a fost de a diviza aceste partide populiste, în așa fel încât nimeni să nu capitalizeze prea mult de pe urma căderii lor, să fie o cădere mai lină, dar în momentul de față, cu o conducere interimară, nu mai are cine să mai coordoneze”, mai punctează Radu Carp.
La rândul lui, politologul Cristian Pârvulescu subliniază că în cazul căderii PSD este vorba, de fapt, de o taxare venită din partea electoratului, în urma alegerilor prezidențiale în care formațiunea l-a susținut masiv pe candidatul Crin Antonescu, care este de fapt fost liberal.
„PNL a avut candidat la prezidențiale, nu PSD, dar în realitate Crin Antonescu a fost în mai mare măsură candidatul PSD decât al PNL. Ăsta-i și motivul pentru care nu a intrat în turul al doilea. Și atunci, evident, PSD este partidul sancționat în sondajele de opinie, care, de fapt, dau starea de spirit de după alegerile prezidențiale. Altfel spus, AUR primește un număr important de voturi, o susținere electorală importantă pentru că s-a calificat în turul doi. Profită de acest lucru. Câtă vreme, celelalte partide, neavând candidat în turul doi, nici măcar USR nu este perceput că a avut un candidat în turul doi, nu sunt în mod special premiate, dar PSD este depunctată în mod semnificativ și asta pentru că așteptările de la PSD erau mai mari”, explică pentru „Adevărul” Cristian Pârvulescu.
PSD are cea mai gravă scădere în intenția de vot și cea mai grea misiune în față.
„Este evident, însă, că o bună parte din electoratul PSD și PNL se regăsește la AUR. (...) Electoratul este acolo pentru că li se pare că Simion este un învingător și se îndreaptă spre învingători. Există un vagon cu orchestră și pentru AUR, există un vagon cu orchestră și pentru Nicușor Dan. Dar este o stare de spirit pasageră, nu trebuie să o exagerăm. Însă, pentru PSD, de exemplu, important este să construiască o poziție fermă la AUR. PSD este atacat în bazele sale electorale de AUR, adică în zona rurală. Ați văzut că voturile luate de AUR sunt în general din zonele PSD. Și aici PSD are o problemă. Va depinde în foarte mare măsură de primari, dar primarii nu vor trece la un partid de opoziție, dacă AUR e partidul de opoziție. În schimb, dacă PSD trece în opoziție și poate îmbunătăți imaginea din opoziție, dar reușește să asigure finanțările pentru că va depinde de sprijinul sau guvernarea, ar putea să se refacă imaginea. Însă, un alt element obligatoriu pentru refacerea imaginii este schimbarea leadership-ului”, mai explică Cristian Pârvulescu.
Se strâng rândurile în Parlament
În Parlament, PSD pare că își consolidează poziția de cel mai mare partid. Șapte foști parlamentari SOS și-au anunțat trecerea la PSD de la începutul actualei legislaturi. Cei 4 indica directia în care ar putea merge și alți „dezertori” ai taberei suveraniste, adică spre partidele mari. De partea cealaltă, la PNL, a ajuns un singur fost membru POT, Andrei Ionuț Teslariu.
Între timp și AUR încearcă să își mărească rândurile. Partidul a adus un deputat SOS, pe Andrei Cosmin (Gușă) după ce a pierdut însă doi membri: pe Robert Alecu (plecat în partidul lui Claudiu Tîrziu) și pe George Becali.
Cei mai mulți oameni i-au pierdut însă partidele suveraniste mai mici, POT, care l-a susținut pe Călin Georgescu și apoi pe George Simion în cursa prezidențială, și SOS România, care nu a avut un candidat desemnat.
POT a pierdut 10 deputați: Albu Dumitriţa, Andruşcă Lucian-Nicolae (PSD), Csillag Andrei, Groza Călin-Florin, Ionescu Monica, Ionescu Radu-Mihail, Pîclişan Gheorghe-Petru, Popa Dorin (PSD), Simu Aurora-Tasică și Teslariu Andrei-Ionuţ.
La Senat a rămas fără grup după ce a rămas cu mai puțin de 7 oameni. Mai sunt acum Aldea Marian Vali și Pintea Paul Ciprian, care au trecut automat la neafiliați.
SOS România a rămas în total fără 6 oameni la Camera Deputaților: Andrei Cosmin (PSD), Băişanu Ştefan-Alexandru (PSD), Coarnă Dumitru, Jianu Iosif-Florin (PSD), Moiseev Alexandrin (PSD) și Szőke Ecaterina-Mariana (PSD). De la Senat au plecat Olga Onea, Ionel Carp (PSD) și Romeo Gheorghe.