ROMANIA: Solstițiul de vară 2025: de ce „stă Soarele” pe 21 iunie și ce semnifică

Solstițiul de vară 2025: de ce „stă Soarele” pe 21 iunie și ce semnifică

Solstițiul de vară 2025, sărbătorit pe 21 iunie, aduce 15 ore și 32 de minute de lumină – cea mai lungă zi din an.

Solstițiul de vară 2025 va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, marcând începutul verii astronomice și cea mai lungă zi din an, cu 15 ore și 32 de minute de lumină solară.

Ce este Solstițiul de vară 2025 și când are loc

Solstițiul de vară 2025 va avea loc pe sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu”. În această zi, durata zilei va atinge maximul anual – 15 ore și 32 de minute de lumină, iar noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute.

În mod simbolic, Soarele se va afla la 23° 27′ nord de ecuatorul ceresc, descriind o mișcare diurnă paralelă cu ecuatorul, pe cercul denumit Tropicul Racului. La acest moment, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, marcând începutul verii astronomice în emisfera nordică.

Ce înseamnă „Soarele stă”

Denumirea de „solstițiu” provine din latină și înseamnă „Soarele stă”, făcând referire la schimbarea direcției mișcării aparente a Soarelui pe bolta cerească. La solstițiu, acesta atinge înălțimea maximă la culminație, iar pentru latitudinea medie a României, Soarele urcă până la 67° 52′ deasupra orizontului.

După acest moment, durata zilei începe să scadă treptat, până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie.

Tradiții românești legate de Solstițiul de vară 2025

Solstițiul de vară este legat, în tradiția populară românească, de sărbători precum Noaptea de Sânziene. Se aprind focuri la răspântii, pe coline sau lângă ape, ca ritual de purificare și protecție împotriva bolilor. Animalele domestice sunt trecute prin foc, iar torțe aprinse se poartă pe câmpuri pentru a îndepărta dăunătorii.

Este și o perioadă prielnică pentru organizarea nunților, simbolizând fertilitatea și plenitudinea naturii.

În emisfera sudică, fenomenul are loc în sens invers – acolo începe iarna astronomică. Iar în regiunile nordice, crepusculul devine continuu, generând spectaculoasele „nopți albe”, când lumina nu dispare complet nici pe timpul nopții.