DIVERSE: Cum a păcălit Liviu Dragnea Consiliul Europei cu salariul minim brut

Cum a păcălit Liviu Dragnea Consiliul Europei cu salariul minim brut

Nivelul de trai al românilor, crescut „din pix”. Transferul a 5% din contribuții la angajator ar aduce 250 de lei în buzunarul lucrătorilor

CNS „Cartel Alfa” îi cere Președintelui României, Nicușor Dan, să facă demersuri la Guvern și la Parlament, pentru a transfera măcar 5% din contribuția plătită de salariați din sarcina acestora în cea a angajatorului. Astfel, din calculele sindicatelor rezultă că 1,8 milioane de angajați din domeniul public și privat, plătiți cu salariul minim pe economie vor mai câștiga 250 de lei la venitul net. Transferul contribuțiilor doar în sarcina angajatului, în anul 2017, a fost făcut, sub coordonarea lui Liviu Dragnea, pentru a păcăli atât românii, cât și Comisia Europeană, cu niște valori salariale brute foarte mari, deși salariul net este mult mai mic, iar creșterea impozitării va duce la un total al contribuțiilor de 42,7%, suportat în continuare doar de angajați, dacă nu se va face modificarea cerută de sindicate.

Plata contribuțiilor la salariu se făcea, până în anul 2017, atât de către angajat, cât și de către angajator, în procente egale. Guvernul PSD a impus, începând din 2017, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, explicând că oricum valoarea netă a salariului rămâne aceeași, iar brutul este stabilit prin Legea salarizării unitare, în sistemul bugetar, astfel că angajații nu ar avea nimic de pierdut. Tot angajatorul virează contribuțiile către stat, dar acestea sunt în sarcina angajaților, din punct de vedere contabil.

Când a prezentat acest proiect, fostul lider al PSD Liviu Dragnea l-a justificat prin faptul că angajatorii nu plăteau contribuții și erau foarte multe persoane care au primit mai puțini bani la pensie.

O analiză a CNS „Cartel Alfa” arată că transferul unei părți din contribuții de la angajat la angajator ar aduce venituri suplimentare lucrătorilor. Cei mai afectați de măsurile de austeritate actuale sunt angajații care au salariul minim pe economie, iar aceștia ar primi în plus 250 de lei, dacă s-ar transfera doar 5% din totalul contribuțiilor la angajator.

Chiar dacă în mediul privat ar exista angajatori care ar renegocia salariul net, pentru a transfera pierderile tot către angajați, nu vor putea face acest lucru și în cazul celor plătiți cu salariul minim pe economie, acesta fiind stabilit prin lege.

O măsură în favoarea lucrătorului

CNS Cartel Alfa îi solicită preşedintelui Nicusor Dan, într-o scrisoare deschisă, să ceară Guvernului şi Parlamentului începerea procesului de transferare a unei părţi din taxele sociale de la angajat la angajator, în contextul măsurilor excepţionale de austeritate pentru reducerea deficitului excesiv, a inflaţiei galopante şi a injustiţiei sociale. Acest demers ar reechilibra distribuţia sarcinilor fiscale între lucrători şi capital, spun sindicaliştii.

„Dacă se doresc măsuri de reducere a cheltuielilor și veniturilor lucrătorilor, aceasta ar fi o măsură de compensație. Deficitul financiar va fi între 25% și 40% pentru angajat, în urma măsurilor aplicate de Guvern. Avem două valori la care ne raportăm: salariul brut și salariul net. Având sarcina fiscală în spatele lucrătorului, un procent din totalul taxelor de 42,7% plătit de angajator micșorează datoria lucrătorului. De exemplu, dacă 5% plătește angajatorul, ar însemna un plus la lucrător de 250 de lei, la salariul minim pe economie, bani care vor intra în consum, în circuitul economic. Diferența dintre net și brut nu va mai fi atât de mare, iar lucrătorul va simți mai puțin povara fiscală”, a explicat, pentru Jurnalul, Mihai Bărbulescu, secretar general al CNS „Cartel Alfa”.

Citește pe Antena3.ro

Val de furie după masacrul balenelor din Feroe. Într-o singură zi, au fost ucise 100 de exemplare, inclusiv femele gestante

Manipularea cifrelor și a statisticilor

Transferul de taxe de la angajator la angajat s-a făcut prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 79/2017 și a creat „un dezechilibru puternic în distribuţia sarcinii fiscale între lucrători şi capital, cu încălcarea Convenţiei nr. 102 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii”, se arată în scrisoarea deschisă a CNS Cartel Alfa, adresată preşedintelui Nicuşor Dan. Iar OUG 79/2017 îşi exercită efectele fără a fi adoptată ca lege, printr-un „abuz incalificabil” al instituţiilor „democratice” ale statului.

Adevărata explicație pentru graba guvernului coordonat de Liviu Dragnea de a modifica legea, astfel încât contribuția să meargă în întregime în sarcina angajatului ar fi fost, în anul 2017, nevoia Guvernului de a arăta Consiliului Europei că există o îmbunătățire semnificativă a calității vieții românilor, pentru că au salarii mari, datorită măsurilor luate de Guvern. De fapt, România a prezentat nivelul brut de salarizare, nu valoarea netă, iar absurditățile din Legea salarizării unitare au dus la un dezechilibru major în sistemul bugetar.

De exemplu, calculul cuantumului salariilor nete din grila de salarizare s-a calculat în funcție de valoarea salariului minim brut din anul 2018, în timp ce salariul minim a crescut de la un an la altul, astfel încât s-a ajuns la situația în care, în ultimii ani au existat din ce în ce mai multe cazuri de angajați cu studii superioare ale căror salarii au devenit mai mici decât cele ale muncitorilor necalificați, iar instituțiile la care lucrează le-au mărit veniturile, pentru a le aduce la nivelul femeii de serviciu.

Anul trecut, muzeografii și bibliotecarii cu studii superioare, angajați în muzeele și bibliotecile publice, au „căzut” sub nivelul salariului minim pe economie. Ceea ce a mai ținut angajații în sistemul bugetar, în aceste instituții, a fost posibilitatea de a primi bonificații. Dar actualul guvern a redus drastic sporurile și toate tipurile de vouchere și tichete cadou pentru bugetari, lăsându-i pe toți angajații cu foarte puțini bani peste salariile de încadrare care sunt aproape de nivelul minim pe economie.

Singura țară din UE cu aceste anomalii

CNS „Cartel Alfa” își motivează cererea către Președintele României și prin faptul că nu mai există nicăieri în lume situația în care angajatul plătește diferența dintre salariul brut și salariul net, în celelalte țări contribuțiile fiind plătite de angajator. O altă anomalie în România este faptul că statul stabilește cuantumul salariului minim, iar astfel se substituie unui proces autentic de negociere, pentru că salariul trebuie să fie rezultatul unui proces echitabil de negociere între angajat și angajator. România e singura țară din Europa în care atât în sectorul public, cât și în cel privat avem un salariu minim impus de stat. Dar aceste anomalii, împreună pot genera și un câștig pentru salariații cei mai dezavantajați de măsurile de austeritate, adică cei 1,8 milioane plătiți cu salariul minim pe economie, pentru că transferând un procent din contribuții de la angajat la angajator, banii respectivi se vor regăsi în valoarea netă a veniturilor angajaților, nu doar la stat, ci și la privat.