ECONOMIE: Ce ar însemna ca România să fie retrogradată la „junk”. Viața cetățenilor ar deveni un calvar: salarii stagnante sau venituri pierdute complet

Ce ar însemna ca România să fie retrogradată la „junk”. Viața cetățenilor ar deveni un calvar: salarii stagnante sau venituri pierdute complet

Ce ar însemna ca România să fie retrogradată la &bdquo;junk”. Viața cetățenilor ar deveni un calvar: salarii stagnante sau venituri pierdute complet

Declasarea României la nivel de „junk”, adică „gunoi”, de către agențiile de rating financiar ar aduce un dezastru economic pentru România: dobânzi mai mari, un leu depreciat, scumpiri generalizate, dar și concedieri, pentru că statul va fi forțat să facă restructurări urgente și susținute timp de 2-3 ani.

Mari sacrificii financiare

Experții consultați de Libertatea arată o înșiruire de evenimente cronologice ce vor urma unul după altul, fără a putea fi oprite decât cu mari sacrificii financiare:

Investitorii vor vinde masiv titlurile de stat emise de România. Este vorba în special de cei străini, deoarece țara noastră s-a împrumutat masiv de pe piețe externe, dar și băncile românești. Aceștia vor fi forțați să vândă automat titlurile, deoarece statutul nu le permite să investească în active de o calitate slabă. Iar categoria „junk” este cea nerecomandată investițiilor.
Vânzarea masivă a titlurilor de stat duce automat la scăderea puternică a leului față de euro. Banca Națională va încerca inițial să apere cursul, dar pe termen lung i-ar fi imposibil. Între cele două tururi de alegeri prezidențiale BNR a cheltuit 6 miliarde de euro, iar leul tot s-a depreciat câteva procente pe fondul temerilor că România se va reîntoarce la politicile economice ceaușiste.
Deprecierea masivă a leului ar duce automat la scumpiri. România importă cea mai mare parte a mâncării din Europa, astfel că alimentele s-ar scumpi instant. La fel și carburanții, al căror preț variază în funcție de tarifele petrolului, iar acesta se tranzacționează în dolari. De asemenea, vor crește toate prețurile în euro, precum chirii, abonamente la telefonie sau la servicii de filme. La acestea se adaugă scumpiri la automobilele produse în afara țării, electronice și haine.
Guvernul va fi forțat să facă reforme și tăieri pentru a putea plăti datoriile. Cu cât mai mare scăderea leului, cu atât statul trebuie să taie mai mult sau să crească taxele. Datoria în euro sau dolari înseamnă mai mulți lei care trebuie colectați, deoarece leul ar valora mai puțin.
Retrogradarea la junk mai înseamnă și că România devine client riscant. Asta înseamnă că orice investitori care se încumetă să împrumute statul vor cere dobânzi mai mari. Dar nu numai statul va plăti dobânzi mai mari, ci și românii cu rate la creditele imobiliare sau cele de consum.
Firmele private vor avea acces mai greu la finanțare, care va fi mai scumpă. Multinaționalele, în cel mai bun caz, își vor îngheța planurile de dezvoltare. Scăderea leului și creșterea taxelor ar însemna automat și o scădere a consumului, ceea ce mai departe înseamnă și că multe firme vor avea probleme, iar unele chiar ar dispărea sau s-ar retrage din România.
Toate aceste fenomene ar dura 2-3 ani, până când finanțele României s-ar stabiliza, iar statul va putea asigura atât investitorii cu titluri de stat, cât și companiile, că este de încredere și stabil.

„Înmormântare economică”

Analistul Adrian Negrescu spune metaforic că o astfel de retrogradare ar însemna o „înmormântare economică” pentru România și că țara noastră ar ajunge rapid la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI).

„Retrogradarea ratingului la junk ar însemna un fel de înmormântare economică pentru România. Ar rămâne să ne cânte «Veșnica Pomenire» corul experților de la FMI, pentru că restul investitorilor de portofoliu ar vinde pe bandă rulantă titlurile românești, pentru a-și salva investițiile”, a spus acesta.

„Economia românească ar trece la statutul de zombie”

„În esență, economia românească ar trece la statutul de zombie, dezmembrându-se pe zi ce trece. Statul nu s-ar mai putea împrumuta și ar avea nevoie de ajutorul FMI, iar măsurile de austeritate vor fi poate chiar mai dure decât cele de la precedentă criză”.

Adrian Negrescu, analist economic

Analistul estimează că o treime dintre bugetari ar fi concediați, iar pentru restul s-ar pune problema tăierii salariilor cu 25%, pentru a se reduce astfel factura uriașă a cheltuielilor cu salariile de la stat, care a atins un nivel record de peste 170 miliarde de lei pe an.

Peste 500.000 de șomeri

„Banii puși la dispoziție de FMI ar ajuta să fie plătite serviciile publice și cam atât, restul investițiilor urmând să fie sistate. În condițiile în care statul român, ca să funcționeze, a ajuns să aibă nevoie de împrumuturi de 50 de miliarde de euro în fiecare an, s-ar putea ajunge și la probleme cu plata pensiilor (190 de miliarde de lei), și la o depreciere masivă a leului, peste nivelul de 6 lei pentru un euro”, estimează acesta.

Inflația ar crește spre 12-15%, iar ratele bancare s-ar putea dubla într-un timp foarte scurt, dacă și băncile vor încerca să se salveze punând în spatele clienților toate efectele crizei, mai spune el.

„Ușor, dar sigur, pas cu pas, economia s-ar duce într-o recesiune dură, cu peste 300.000 de firme închise și mai mult de 500.000 de oameni rămași pe drumuri. Vestea și mai proastă este că ieșirea din junk ar necesita 2-3 ani de reforme susținute, de tăieri uriașe de cheltuieli și de o austeritate chiar mai dură decât cea propusă de Bolojan în pachetul pentru care și-a asumat răspunderea”, conchide Negrescu.

„Un trai mai greu”

Irina Chițu, analist și director al portalului financiar Finzoom, spune că vor crește dobânzile, deoarece depindem foarte mult de finanțarea externă.

„Atragem tot ce putem de pe piața internă și tot ne mai trebuie, pentru că noi nu avem doar deficit, ci trebuie să finanțăm și datoriile vechi. Dacă avem dobânzi mai mari, vom plăti mai mult și la final nu vom mai putea plăti. Vom intra în faliment. Iar în acest caz statul va fi nevoit să crească veniturile, adică alte taxe, suplimentar față de ce avem acum”, a spus ea.

Aceasta precizează că dobânzile mai mari vor duce la taxe mai mari sau tăieri de cheltuieli publice, în vreme ce creditele și pentru firme și populație devin mai scumpe.

Mai departe, investițiile și locurile de muncă pot scădea, deoarece companiile și investitorii evită țările nesigure și reduc angajările, în vreme ce firmele românești nu mai găsesc investitori.

Concomitent, leul se poate devaloriza, ceea ce mai departe face ca importurile să devină mai scumpe, ceea ce ar duce la scumpiri generale.

„Pe scurt, omul de rând va plăti nota prin prețuri mai mari, va avea salarii stagnante sau pierderea veniturilor și un trăi mai greu”

Irina Chițu, analist și director al portalului financiar Finzoom

Măsurile lui Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan a luat mai multe măsuri reformiste cu argumentul că evită astfel retrogradarea României la o categorie nerecomandată investițiilor și păstrează accesul la fondurile europene.

Acestea sunt:

creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%
eliminarea cotei reduse de TVA de 5% și creșterea celei intermediare de 9% la 11%, pentru alimente, medicamente, apă, energie termică, cărți și sectorul turistic
creșterea cu 10% a accizelor la carburanți și alcool
introducerea unei contribuții de sănătate de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei net
creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% de la 1 ianuarie 2026
impozitare suplimentară a sectorului jocurilor de noroc
plafonarea unor sporuri le bugetari, precum cel de condiții vătămătoare
reducerea burselor elevilor și studenților și acordarea lor doar pentru cei cu medii mari
reducerea cu 40% a subvențiilor partidelor din 2026
plafonarea salariilor bugetarilor și a pensiilor în 2026 la nivelurile actuale.

Reducerea cheltuielilor inutile și taxarea inversă la TVA

Mai mulți economiști au argumentat că deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, poate fi redus fără creșterea taxelor.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan a condamnat creșterile de taxe și a indicat reducerea investițiilor nejustificate, în vreme ce avocatul Gabriel Biriș a cerut introducerea taxării inverse generalizate pentru a stopa scurgerea a 9 miliarde de euro pe an prin evaziunea la TVA.