Putin l-a demis de dimineață, până seara și-a luat viața. Moartea plină de mister a lui Roman Starovoit, ministrul rus al transporturilor
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/starovoit-profimedia.jpg)
Roman Starovoit, fost ministru rus al transporturilor, a fost găsit mort pe 7 iulie, în ziua demiterii sale oficiale. Corpul său a fost descoperit în mașina personală, în regiunea Moscova, cu o rană de împușcătură, principala ipoteză fiind sinuciderea. Una care se pare că a avut loc înainte ca Putin să semneze decretul de demitere și care l-a aruncat instantaneu pe fostul oficial de rang înalt al Rusiei în uitare.
Protejat al fraților Rotenberg, apropiați ai lui Putin
Site-ul independent de limbă rusă Meduza a solicitat opinia expertului anticorupție Ilia Șumanov, pentru a analiza cariera fostului ministru, în vreme ce canalul de telegram Nezigar, care are 358.000 de abonați și publică analize și știri din culisele politicii ruse, scrie că pur și simplu numele lui Starovoit a fost dat uitării instantaneu după anunțul morții sale.
Roman Starovoit avea 53 de ani și și-a început ascensiunea în Sankt Petersburg, unde a ocupat funcția de prim-vicepreședinte al Comitetului de Investiții. Conform lui Șumanov, această poziție i-a permis să stabilească legături cu frații Rotenberg, apropiați ai lui Vladimir Putin.
„Nu știu când i-a întâlnit prima dată informal, dar cred că a fost în cursul activității sale la Sankt Petersburg, unde familia Rotenberg are numeroase proiecte de investiții”, a declarat Șumanov pentru Meduza.
Arkadi Rotenberg are 73 de ani și este un oligarh rus miliardar. Este prieten din copilărie și confident al lui Vladimir Putin. Fratele său mai mic, Boris, are 68 de ani și este coproprietar (împreună cu Arkadi) al grupului SGM (StroyGazMontazh), cea mai mare companie de construcții de conducte de gaze și linii de alimentare cu energie electrică din Rusia.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/arkadi-rotenberg-putin-profimedia-1024x597.jpg)
Cariera lui Starovoit în guvernul federal
În 2012, Starovoit a fost numit șef al Rosavtodor, agenția federală pentru drumuri. Potrivit lui Șumanov, această numire a fost rezultatul unei colaborări de succes cu frații Rotenberg.
„Familia Rotenberg nu putea numi o persoană neloială față de ei în funcția de șef al Rosavtodor. Evident, această numire a fost precedată de o anumită serie de cooperări reușite, de care frații au fost mulțumiți”, a explicat expertul.
În această funcție, Starovoit a supravegheat proiecte majore de infrastructură și a participat la distribuirea bugetelor pentru proiecte-cheie. Se știe că acestea includ facilități legate de Jocurile Olimpice de la Soci, noduri de transport cheie și autostrăzi. Este vorba despre o sumă foarte mare de bani și una dintre nișele cu cea mai mare corupție. Starovoit a fost cel care a supravegheat proiectele de construcție a drumurilor din Crimeea, de exemplu, Podul Crimeea. După finalizarea acestuia, a devenit pentru scurt timp ministru adjunct al transporturilor.
Guvernator al regiunii Kursk
În 2018, Starovoit a fost numit guvernator interimar al regiunii Kursk, câștigând alegerile în 2019 cu 81% din voturi. Șumanov consideră că această mutare a fost menită să-i demonstreze capacitatea de a lucra pe teren și de a obține legitimitate electorală.
După ce regiunea Kursk a devenit zonă de front în 2022, Starovoit a colaborat intens cu forțele de securitate. În 2024, a fost înlocuit de protejatul său, Alexei Smirnov. El a fost numit ministru al transporturilor. Șumanov atribuie numirea lui Starovoit ca ministru federal legăturilor sale cu familia Rotenberg, nu performanțelor sale ca guvernator.
Conflictul cu forțele de securitate
În august 2024, după o incursiune a forțelor ucrainene în regiunea Kursk, a izbucnit un conflict privind responsabilitatea pentru eșecul apărării regiunii. Acest lucru a dus la investigații care au vizat administrația civilă, inclusiv pe Starovoit și echipa sa.
Conflictul cu forțele de securitate a transformat semnificativ cariera lui Starovoit. El s-a apropiat de acestea în timpul activității sale de șef al regiunii Kursk: guvernatorul de frontieră interacționează activ cu armata, cu serviciul de frontieră, FSB și cu contrainformațiile. Adică, de fapt, apărea constant la graniță, se promova activ în construcția de structuri defensive. De fapt, chiar și după trecerea sa la funcția de ministru federal, urma prezenței în regiunea Kursk a rămas, deoarece și-a lăsat o echipă care trebuia să-i implementeze proiectele.
„Forțele de securitate care investigau cazul penal trebuiau să dea vina pe cineva pentru eșecul apărării regiunii Kursk și pentru invazia Forțelor Armate ale Ucrainei”, a explicat Șumanov.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/putin-starovoit-profimedia-1024x597.jpg)
Circumstanțele morții lui Starovoit
Șumanov compară moartea lui Starovoit cu decesele misterioase ale unor manageri de top din companiile rusești de petrol și gaze.
„Mi se pare că povestea morții lui Starovoit este foarte asemănătoare cu moartea unor manageri de top ai companiilor rusești private și de stat de petrol și gaze. Circumstanțele acestor morți sunt pline de mistere”, a declarat expertul.
El sugerează că moartea lui Starovoit ar putea fi legată de informațiile pe care le deținea despre interacțiunile sale cu familia Rotenberg și alți actori federali. „Este logic că a putut vorbi despre cea mai înaltă verigă a sa, interacțiunea cu familia Rotenberg sau cu alți actori federali. Acest nivel de risc ar putea deveni motivul unei crime, cu sinuciderea înscenată”, a speculat Șumanov.
În același timp, expertul nu exclude posibilitatea unei sinucideri reale, menționând problemele personale și profesionale ale lui Starovoit. Șumanov subliniază că moartea lui Starovoit ridică multe întrebări și că este puțin probabil să existe dovezi clare ale cauzei decesului.
„Evident, acesta este primul argument pentru a nu crede motivele prezentate oficial și a cere dovezi. Dar mi se pare că nu vor exista, așa cum s-a întâmplat în cazul morților misterioase ale unor manageri de top ai companiilor rusești de petrol și gaze”, a concluzionat expertul.
Cariera lui Starovoit, odată promițătoare, a fost brusc întreruptă de evenimentele din regiunea Kursk. Potrivit lui Șumanov, familia Rotenberg, care l-a susținut pe parcursul carierei sale, nu a putut contracara consecințele acestui eșec.
Starovoit a fost deja uitat
Canalul de telegram Nezigar a scris, la 24 de ore după ce a fost descoperit cadavrul lui Roman Starovoit că acesta a murit, și „e ca și cum nu ar fi trăit niciodată”. Sinuciderea fostului ministru al transporturilor este primul test de stres semnificativ pentru oficiali rușii. „Puneți-vă în pielea lui”, pare că e mesajul pentru alți membri ai guvernului central și ale celor regionale.
„Moartea fostului ministru al transporturilor din Rusia a avut loc acum mai puțin de o zi, dar se pare că nu s-a întâmplat niciodată. Niciun cuvânt de durere, nici măcar niște condoleanțe timide din partea colegilor. Doar un mesaj sec din partea Ministerului Transporturilor și asta e tot”, scrie Nezigar.
Acum doar opt zile, ministrul a participat la o întâlnire cu Putin pe tema noilor teritorii, cinci, într-o discuție despre dezvoltarea aeroporturilor. Chiar dacă se presupune că demiterea lui Starovoit este legată de cazul penal din Kursk, este puțin probabil ca Kremlinul să nu fi știut acum o săptămână că ministrul era implicat într-un dosar penal. Situația, evident, nu a deranjat pe nimeni atunci. Starovoit a fost invitat la întâlniri, a dat mâna cu alți oficiali, s-au făcut planuri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/starovoit-telegram-1024x597.jpg)
Iar acum, niciun comentariu din partea guvernului, niciun cuvânt din partea Dumei de Stat sau a Consiliului Federației. Niciun guvernator nu a transmis vreun mesaj. Asociațiile industriale tac. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Dar ceea ce s-a întâmplat a fost sinuciderea unui ministru federal. „Și nimănui nu-i este jenă că trăim într-o realitate în care o persoană care ieri a stat la aceeași masă cu șeful statului a dispărut fără urmă astăzi, a dispărut din știri”, mai scrie sursa citată.
Comentariul se încheie cu o analogie între dictatura lui Putin și cea a lui Stalin: „Există o oarecare imoralitate corporativă în asta. Imoralitatea reacției suveranului la moartea propriului camarad este un bun indicator pentru stilul de conducere de astăzi: nu participare, ci distanță. Nu emoții umane, ci așteptare și detașare. Stilul elevat al lui Stalin”.
Acest articol se bazează pe informațiile furnizate de Meduza și pe analiza expertului anticorupție Ilya Șumanov. Circumstanțele exacte ale morții lui Roman Starovoit rămân neclare, iar investigațiile oficiale sunt în curs de desfășurare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu