POLITICA: Prima ședință CCR în noua formulă și cu o nouă conducere. Judecătorii decid dacă legea împotriva fascismului și legionarismului e constituțională, la sesizarea lui Nicușor Dan

Prima ședință CCR în noua formulă și cu o nouă conducere. Judecătorii decid dacă legea împotriva fascismului și legionarismului e constituțională, la sesizarea lui Nicușor Dan

În ședința de joi a Curții Constituționale a României (CCR), care va începe în jurul orei 11:00, este un singur punct pe ordinea de zi – contestația făcută de președintele Nicușor Dan privind legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie.

Ședința de joi este prima de când a fost aleasă președintă a CCR pentru prima dată o femeie: Simina Tănăsescu. Totodată, este prima ședință în noua formulă a Curții Constituâionale, care îi include pe cei trei noi judecători constituâionali numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Pe ordinea de zi a ședinței figurează:

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, obiecție formulată de Președintele României”.

Cum a motivat Nicușor Dan demersul la CCR pe legea împotriva fascismului

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă de luni, motivul pentru care a decis să atace legea la CCR.

„Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem, extrem de concrete, amenințări la adresa unor jurnaliști, sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler primite imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a spus că sunt „chestiuni extrem, extrem de concrete și față de care statul român trebuie să reacționeze extrem, extrem de ferm”, dar trebuie să ne uităm la conținutul legii.

„Sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo, și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș”, a arrgumentat Nicușor Dan.

Președintele a spus că „sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului”.

„Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”, a explicat Dan motivul pentru care a atacat legea la CCR.

Chiar în ziua în care Nicușor Dan a atacat legea la CCR, instituția a decis să respingă contestația depusă de AUR, POT și S.O.S. România împotriva aceleiași legi.

La consultările cu partidele politice care au avut loc la Cotroceni înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, POT i-a cerut lui Nicușor Dan să nu promulge legea.

„Legea pentru care oamenii să fie închiși pentru libera exprimare, pentru că cineva subiectiv i-a judecat pentru declarații extremiste legionare. Această lege trebuie să dispară. Refuzul de a promulga o asemenea lege e un semn ca și ceilalți români sunt auziți”, a declarat Anamaria Gavrilă, la finalul consultărilor de la Cotroceni.

Care sunt pașii următori

Dacă legea va fi declarată neconstituțională, ea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. Dacă însă, sesizarea este respinsă, Nicușor Dan va avea două opțiuni: să o promulge sau să o trimită în Parlament pentru reexaminare.

Ce prevede legea

În legea adoptată de Parlament în 11 iunie se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.

Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cine promovează liderii mișcării legionare

În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.

Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.