POLITICA: Protest inedit împotriva lui Nicușor Dan. Inițiatorul legii pentru combaterea extremismului returnează decorația primită din partea statului român

Protest inedit împotriva lui Nicușor Dan. Inițiatorul legii pentru combaterea extremismului returnează decorația primită din partea statului român

Deputatul Silviu Vexler, reprezentantul comunității evreiești în Parlament, a anunțat că va returna vineri decorația primită din partea statului român, Ordinul Național pentru Merit în rang de Cavaler, în semn de protest față de decizia președintelui Nicușor Dan de a ataca la Curtea Constituțională legea de combatere și sancționare a extremismului, lege inițiată de către Vexler.

„Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin”, a scris Silviu Vexler, într-o postare pe Facebook.

Decorația la care se referă deputatul i-a fost înmânată în urmă cu aproape cinci ani, în octombrie 2020, de către fostul președinte Klaus Iohannis.

„Efectul va fi încurajarea tuturor formelor de extremism”

Motivul protestului lui Vexler este sesizarea CCR de către Nicușor Dan privind neconstituționalitatea legii de combatere și sancționare a extremismului.

Citește și

Protest inedit împotriva lui Nicușor Dan. Inițiatorul legii pentru combaterea extremismului returnează decorația primită din partea statului român

Nicușor Dan atacă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Care sunt motivele invocate

„Efectul acțiunii Președintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”, susține președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

El amintește că sesizarea președintelui a fost depusă în aceeași zi în care Curtea Constituțională a respins o sesizare a AUR, POT și SOS privind aceeași lege. Vexler susține că sesizarea președintelui este „aproape identică” cu cea a opoziției.

„Regret că printr-un astfel de gest al Șefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de Statul Român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit și eu. În acest moment consider că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei Strategii. Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond”, a mai scris Silviu Vexler.

În postarea sa, el a reluat un pasaj din decizia CCR prin care a fost respinsă sesizarea depusă de opoziție împotriva legii pe care a inițiat-o:

„Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. (…) Totodată, dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare”.

Ce prevede legea

Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie a fost adoptată de Parlament pe 11 iunie, ea a mai fost atacată fără succes la CCR și de AUR, SOS și POT.

În legea adoptată de Parlament se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.

Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.

Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.

Ce conține sesizarea lui Nicușor Dan

Ajunsă pe masa președintelui, legea a fost trimisă din nou pentru un control de constituționalitate de către Nicușor Dan care invocă încălcarea unor norme și principii constituționale în adoptarea legii.

„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, se menționează în sesizarea depusă de președinte.

Unul din motivele menționate este lipsa de claritate a noțiunii de „legionar” și chiar a noțiunii de „fascist”.

„Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici”, invocă Nicușor Dan.

Termenul legionar este definitiv în DEX drept „membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier”, amintește președintele în sesizare, ceea ce face neclară definirea termenului în legea adoptată de Parlament.

„Este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizației, scopurile și obiectivele statutare ale acesteia, concepțiile membrilor săi sau acțiunile concrete pe care organizația le întreprinde în activitatea sa curentă”, se menționează în sesizare.

Prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene (Franța, Italia, Spania), analizate în sesizare, identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.

De asemenea, Dan invocă o lipsă de claritate a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului”. „Lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”.